capanlau m. odinioara negutzator turc care venia in tzara sa cumpere dela sateni proviziunile (grau unt miere sau) pentru indestularea Imparatziei shi a garnizoanelor din cetatzile dunarene: capanlaii au taiat nartul graului la schelele Dunarii pe shase lei chila shi pe cinci parale ocaua de unt shi de miere GHICA. [Turc. KAPANLY (v. capan)].

capanlau sm [At: (a. 1793) IORGA S. D. I 240 / V: ~liu caba~ / Pl: ~ai / E: tc kapanly] (Tci) 1 Furnizor pentru capan (1). 2 (Fig) Retrograd.