CAMBRIÁN, -Ă, cambrieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima perioadă a erei paleozoice (în care au apărut trilobiții și graptoliții). 2. Adj. Care se referă la cambrian (1). [Pr.: -bri-an] – Din fr. cambrien.

cambrian, ~ă [At: DEX² / P: ~bri-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr cambrien] 1 sn Prima perioadă a erei paleozoice (în care au apărut viețuitoarele). 2 a Specific cambrianului (1). 3 a Referitor la cambrian (1). 4 a Care aparține cambrianului (1). 5 a Care provine din cambrian (1).

CAMBRIÁN, -Ă, cambrieni, -e, s. n., adj. 1. Prima perioadă a erei paleozoice (în care au apărut viețuitoarele). 2. Adj. Care se referă la cambrian (1). [Pr.: -bri-an] – Din fr. cambrien.

CAMBRIÁN s.n. Prima perioadă (sistem) a erei paleozoice. // adj. Care aparține acestei perioade. [Pron. -bri-an. / < fr. cambrien, cf. Cambria – numele latinizat al comitatului Walles din Anglia].

CAMBRIÁN, -Ă adj., s. n. (din) prima perioadă a paleozoicului. (< fr. cambrien)

CAMBRIÁN¹ ~ánă (~éni, ~éne) Care ține de era paleozoică; propriu erei paleozoice. [Sil. -bri-an] /<fr. cambrien

cambrian a. și n. 4Geol. se zice de unul din cele mai vechi terenuri sedimentare.

cambrián¹ (-bri-an) adj. m., pl. cambriéni (-bri-eni); f. cambriánă, pl. cambriéne

cambrián adj. m. (sil. -bri-an), pl. cambriéni (sil. -bri-eni); f. sg. cambriánă, pl. cambriéne

CAMBRIENI (CAMBRIAN MOUNTAINS) [kæmbriən máuntainz], Munții ~, masiv muntos, puternic erodat, în Marea Britanie (Pen. Wales), alcătuit din gresii, șisturi, calcare și roci vulcanice paleozoice. Alt. medie: 1.085 m (vf. Snowdon). Lungime: c. 150 km. Expl. de huilă, min. de fier și polimetalice. Păduri de foioase. Rezervații și parcuri naturale.