CAFEÁ (2) cafele s. f. 1. Samantza arborelui de cafea folosita (de obicei sub forma de pulbere) in alimentatzie. 2. Bautura preparata din cafea (1) prajita shi rashnita sau dintrun surogat. ◊ Cafea espresso = cafea concentrata preparata intrun aparat special. Cafea filtru = cafea preparata cu ajutorul filtrului. Din tc. kahve ngr. kafés fr. café.

cafea sf [At: NECULCE ap. LET. II 291/26 / V: (tci) cahve (inv) cahvea (Ban; sbm) cafa (inv) ~fei sms cafeu sn cavei sn / Pl: ~ele / E: tc kahve ngr ϰαφες fr café pn kafej srb kafa] 1 (SHis Arborele de ~) Arbore mic (k o tufa) din familia rubiaceelor cu flori albe placut mirositoare crescute in smoc la baza frunzelor lucioase shi sempervirescente cultivat in zonele tropicale din America Latina Africa shi Asia (genul Coffea). 2 (Csc) Samantza a arborelui de cafea (1). 34 Bautura (calda shi indulcita) preparata din cafea (2) prajita shi rashnita sau dintrun surogat. 5 (Is) ~ neagra sau (inv) ~ sadea Cafea (3) fara zahar. 6 (Bot; reg; ship; shif cafei) Niprala (1) (Lupinus albush). 7 (Bot; reg; lpl) Niprala (2) (Lupinus luteus). 8 (Reg; shif cafei) Planta ornamentala leguminoasa Si: (reg) ghiocei (Lupinus mutabilis). 9 (Bot; reg; shif cafei cavei; shis ~ americana) Cafelutze (7). 10 (Bot; reg; ship; shif cafei cafeu) Cafelutze (8) (Lupinus varius).

CAFEÁ (2) cafele s. f. 1. (Cu sens colectiv) Samantza arborelui de cafea. 2. Bautura preparata din cafea (1) prajita shi rashnita sau dintrun surogat. Din tc. kahve ngr. kafés fr. café.

CAFEÁ (2) cafele s. f. 1. (Numai la sg. cu sens colectiv) Samintza unui arbust din regiunile tropicale (Coffea arabica) care se foloseshte la prepararea bauturii cu acelashi nume. Cafea prajita. 2. Bautura preparata din boabe de cafea prajite shi rishnite sau dintrun surogat. Cafea neagra. Cafea cu lapte. ▭ SHi nu puteai sa ne aduci pina acum cafeaua? SEBASTIAN T. 43. Cuconu Ionitza ishi mintuia de sorbit cafeaua stind jos. HOGASH DE. II 87. Cafea turceasca v. turcesc. Cafea nemtzeasca v. nemtzesc.^[1] ♦ Momentul cind se ia aceasta bautura. Tocmai dupa masa la cafea ishi aduse aminte de scrisoare. BART E. 242.

CAFEÁ (2) cafele s. f. 1. (Cu sens colectiv) Samantza unui arbust din regiunile tropicale (Coffea arabica). 2. Bautura preparata din cafea (1) prajita shi rashnita sau dintrun surogat (shi cafea(1)). Tc. kahve.

CAFEÁ ~éle f. 1): Arbore de ~ arbore sau arbust tropical cultivat pentru semintzele lui comestibile; cafeu. 2) Samantza a cafeului. 3) Praf obtzinut prin macinarea semintzelor de cafeu. 4) Bautura preparata din acest praf (sau dintrun surogat). ~ neagra. [Art. cafeaua; G.D. cafelei] /<turc. kahve ngr. kafes fr. café

cafea f. 1. bobul cafeului; 2. bautura facuta din acest bob uscat shi pulverizat: a bea trei cafele pe zi. [Turc. KAVÈ].

cafeá f. pl. ele (turc. [d. ar.] kahve kave; ngr. kafes it. caffé fr. café). Un copacel rubiaceŭ african care face nishte boabe care se prajesc se rishnesc shi se ferb in apa k sa dea o placuta bautura neagra care se bea indulcita cu zahar (cofféa arábica): plantatziunĭ de cafea. Boabele acestuĭ copacel: un sac de cafea. Bautura facuta din aceste boabe: o ceashca de cafea. Cafeaŭa e originara din Abisinia unde creshte salbatica k shi pin Mozambic shi Angola. Azĭ se cultiva foarte mult la Moka Ceylan Martinica shi Brazilia (Rio) de unde vin cele maĭ renumite felurĭ de cafea. Se zice k efectele eĭ aŭ fost observate intiĭa oara de un cĭoban ale caruĭ oĭ mincase frunze orĭ boabe de cafea shi incepuse a sari. Populatziunea Galla (Abisinia) minca boabe de cafea prajite in unt. Pe la sfirshitu secululuĭ XV un Arab descoperi bautura cafeleĭ care apoĭ se raspindi ĭute in tot Orientu. In Francia a fost adusa la 1654 ĭar la Paris s’a baut la 1669. La inceput fiindca alunga somnu fu denuntzata k vatamatoare. Dar curind obiceĭu de a o sorbi se raspindi in toata lumea. V. caputziner gingirlie shfartz.

cávie sf [At: CV 1949 nr 3 34 / Pl: nct / E: mg kavé] (Mgm; inv) Cafea (1).

cafeádúlciuri s. f. Tip de magazin alimentar profilat pe vanzarea cafelei shi a dulciurilor ◊ „Pe o distantza foarte scurta patru magazine de cafeadulciuri din centrul Bucureshtiului sunt inchise in fiecare luni.” R.l. 3 VII 74 p. 5 (din cafea + dulciuri)

cafeáfíltru s. f. (alim.) Cafea preparata cu ajutorul filtrului ◊ „In Targovishte sa deschis o unitate tip «Express» destinata consumatorilor de cafea. Nu se poate insa servi cafeafiltru asha cum ar fi normal chiar daca noua unitate este dotata shi cu aparat modern destinat acestui scop. Aparatul in cauza este folosit drept [...] oala pentru incalzit apa shi nicidecum pentru prepararea cafeleifiltru. Cu apa incalzita in aparat se prepara insa nescafé.” R.l. 5 IX 75 p. 5 (din fr. caféfiltre; cf. engl. caféfiltre; BD 1970)

cafeá (bautura) s. f. art. cafeáua g.d. art. cafélei; pl. caféle art. cafélele

cafeá s. f. art. cafeáua g.d. art. cafélei; pl. caféle

cafea fele.

cafeáfíltru s. f.

CAFEÁ s. v. lupin.

CAFEÁ s. v. cafelutza.

cafea s. v. CAFELUTZE.

CAFEA NEMTZEÁSCA s. v. filtru shvartz.

cafea nemtzeasca s. v. FILTRU. SHVARTZ.

cafeá (caféle) s. f. 1. Samintza arborelui de cafea. 2. Bautura preparata din cafea. Mr. megl. café. Tc. kahve arab. qahwa (SHeineanu II 71; Meyer 164; Lokotsch 1005; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰαφές alb. bg. kafé. Anterior sec. XVII. Sa contaminat in epoca moderna cu termenii identici occidentali (it. caffé fr. sp. café) din care provin der. neol. cafeina s. f.; cafeism s. n.; cafetier s. m.; cafetiera s. f. Der. cafelutza s. f. (cafea; lupin Lupinus albus); cafeniu adj. (culoarea cafelei); cafegiu s. m. (slujitor la curtea domneasca insarcinat cu servirea cafelei; proprietar al unei cafenele; persoana care bea cu placere cafea sau care o prepara bine) din tc. kahveci cf. ngr. ϰαφετζής bg. kafedžija; cafegioaica s. f. (persoana iubitoare de cafea); cafegibasha s. m. (capetenie peste cafegii boier de rangul trei care se bucura de privilegiul de a servi cafea la mesele festive shi de dijma pe cafeaua vinduta in toata tzara) din tc. kahveci bashi (sec. XVIII). Cf. cafenea s. f. (cafenea cafébar) mr. cafiné megl. cavine din tc. kahve hane cf. ngr. ϰαφενές alb. bg. kafené (› Trans. Banat cafana); cafeshantan s. n. (bar de noapte cu muzica shi program artistic) din fr. caféchantant se foloseshte shi in forma shantan cu o nuantza intens depreciativa („bordel”).

a face (cuiva) cafeaua expr. a complota impotriva cuiva; a se razbuna (pe cineva).