CÁCTUS, cactuși, s. m. Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor, cultivate ca plante ornamentale. – Din fr. cactus.

cáctus sm [At: SIMIONESCU, FL. 416 / Pl: ~uși / E: fr cactus] Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor, cultivate la noi ca plante ornamentale.

CÁCTUS, cactuși, s. m. Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor, cultivate la noi ca plante ornamentale. – Din fr. cactus.

CÁCTUS, cactuși, s. m. Nume dat mai multor plante tropicale din familia cacteelor, fără frunze, cu tulpina cărnoasă și țepoasă, cultivate la noi ca plante ornamentale de cameră și uneori de grădină.

CÁCTUS, cactuși, s. m. Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor, cultivate la noi ca plante ornamentale. – Fr. cactus.

CÁCTUS s.m. Nume dat unor plante exotice, cu tulpina cărnoasă și țepoasă, cultivate și la noi ca plante ornamentale. [< fr. cactus, cf. gr. kaktos – plantă spinoasă].

CÁCTUS s. m. plantă tropicală cu tulpina cărnoasă, cu frunze în formă de țepi și flori mari, divers colorate. (< fr. cactus, gr. kaktos)

CÁCTUS ~și m. Plantă exotică, adaptată la secetă, cu tulpina cărnoasă și grasă, plină cu suc apos sau lăptos, și cu frunze în formă de spini, cultivată la noi ca plantă ornamentală. /<fr. cactus

cactus m. gen de plante grase și spinoase, fără frunze.

*cáctus m., pl. și (lat. cactus, d. vgr. káktos). O plantă grasă, spinoasă și fără frunze care crește pin țările calde și aride (cactus nopal). V. cocinilă.

cáctus s. m., pl. cáctuși

cáctus s. m., pl. cáctuși

cactus, -uși.

FRUCT DE CACTUS s.n. Fructul unei specii de cactus, originar din America (Opuntia ficus-indica), numit și smochină indiană (engl. Indian fig), de culoare verzuie, galbenă sau roșie-oranj, acoperit de țepi (îndepărtate înainte de comercializare), având miezul roșcat, dulce, cu aromă de pere și pepene; înainte de consum se curăță de coajă cu mare atenție pentru a evita înțepăturile (pericol de infecție), iar miezul se consumă natur, în salate de fructe și sorbeturi, dar mai ales fiert în compoturi, marmelade și sosuri.

MEDIOLOBIVIA Bckbg., CACTUS PITIC, fam. Melastomataceae. Gen originar din Argentina, Bolivia, cca 32 specii, plante mici, globuloase, cu mulți lăstari. Flori infundibuliforme, fin-pubescente, galbene, portocalii, roșii.

Nopalea cochenillifera (L.) Salm-Dyck (syn. Cactus cochinellifer L). Specie cu flori (cca 8 cm lungime) roșii. Corpuri (10-12 cm lungime, 6-8 cm lățime) galbene-maronii cu spini scurți. Cactus înalt de cca 3 m. cenușiu, areole tomentoase. modificată

NOPALXOCHIA Britt. et Rose, NOPALXOCHIA, fam. Cactaceae. Gen de cactuși epifiți, originari din Mexic, plante mari, erecte cu corpuri lanceolate. Tulpină netedă, la bază dințată. Flori cu multe petale mari, campanulat-infundibuliforme, parfumate, diurne, lungi pînă la 12 cm.

NOTOCACTUS (K. Schum.) Berger emend. Bckbg., CACTUS COCOȘAT, fam. Cactaceae. Gen originar din America de S, cca 26 specii, cactuși globuloși sau columnari, cu muchii divizate și spini. Flori (galbene, cu stigmat roșu) pubescente, îm vîrful (creștetul) plantei.

Notocactus apricus (Arech.) Berger (syn. Malacocarpus apricus Britt. et Rose). Specie cu flori (cca 7 cm diametru) galbene, în exterior roșietice. Cactus mic cu cca 20 spini marginali și 4 centrali, pînă la 2 cm lungime, toți roșii și cca 20 muchii cu protuberanțe.

Notocactus mammulosus (Bem.) Berger [syn. Malacocarpus mammulosus (Lem.) Britt. et Rose], Specie care înflorește vara. Flori galbene. Corp globulos, apoi cilindric, cca 6,5 cm diametru, verde-închis, 20 coaste cu protuberanțe. Spini centrali, pînă; la 1,5 cm lungime, erecți, duri și cca 12 marginali, toți gălbui.

Notocactus rutilans Daen. et Krainz. Specie cu flori (pistil purpur) roșii-carmin, în interior galbene. Spini, cca 6-8 mm lungime.

PHYLLOCACTUS Link., FILOCACTUS, fam. Cactaceae. Gen originar din Mexic, Argentina, America, peste 20 specii. Arbust cu tulpini alungite, articulate, cu numeroase articole plane cu aspect de frunze, pe margini cu dinți rotunjiți, iar la mijloc cu o nervură ieșită în relief. Înflorire abundentă. Flori cu diametrul de 10-15 cm, regulate, actinomorfe, cilindrice, albe, roșii sau roz, cu deschidere diurnă sau nocturnă, în funcție de specie. Fruct roșu.

PILOSOCEREUS Ryl. et Rowl., (syn. Pilocereus K. Schum.), PILOSOCEREUS, fam. Cactaceae. Gen originar din Mexic pînă în America Latină, cca 50-60 specii. Cactus columnar de mărimi și grosimi diferite, avînd areole cu peri albi și deși, de-a lungul coastelor. Plantă cu aspect verde-albăstrui. Spini numeroși, cei centrali mai lungi, albi, galbeni, gri pînă la negri. Flori roșii sau albe, în exterior glabre, număr mare de stamine, apar dintr-un cefalium lateral, în apropiere de vîrful plantei.

RHIPSALIDOPSIS Britt. et Rose, RIPSALIDOPSIS, fam. Cactaceae. Gen originar din Africa, America Centrală, Mexic, India, 2 specii, epifite, mici, cu ramuri pendente, cu corpuri plate, articulate, scurte, ramificate, cu 4-5 muchii. Areole subțiri, în vîrf sau pe coastele crenate și dentate. Din ele pornesc florile roz și corpurile tinere. Petale în formă de stea, stamine în buchete (Pl. 63, fig. 355).

RHIPSALIS Gaerth., RIPSALIS, fam. Cactaceae. Gen originar din America și Africa, 65 specii, epifite sau terestre, suculente, cu tulpini simple sau multiramificate, articulate sau nearticulate, cu șănțulețe, pendente, cilindrice, aplatizate sau anguloase, de obicei, fără spini. Flori albe, roz-pal, galbene, mici (fără tub floral, ovar glabru), cu învelișul mic, rotat, așezate solitar, cîteva, în areolele din lungul tulpinii. Frunze minuscule prevăzute cu spini, fără glochide. Rădăcini aeriene numeroase, areole albe, pîsloase, cu țepi, păroase sau glabre, spini albi sau maro. Fruct, bacă albă, maro sau roșie, glabră, netedă.

SELENICEREUS (Berger) Britt. et Rose, SELENICEREUS, fam. Cactaceae. Gen originar din Texas (S.U.A.) pînă în Argentina, cca 23 specii, tulpini verzi, agățătoare, repente, cilindrice, subțiri, 5-7 coaste mar mult sau mai puțin spinoase, spini scurți, maronii sau gălbui, areole gri sau maro-pîsloase, de mai multe ori ramificate și cu lungi rădăcini aeriene. Flori mari, albe, parfumate, care se deschid noaptea.

THELOCACTUS (K. Schum.) Britt. et Rose, TELOCACTUS, fam. Cactaceae. Gen originar din Mexic și America, cca 21 specii, globuloase se§.u oblonge, cu coaste neregulat-conturate cu protuberanțe. Areole prelungite în formă de apendice scurte și spinoase. Flori albe-rosz.

Thelocactus hexaëdrophorus (Lem.) Britt. et Rose. Specie cu flori de cca 8 cm diametru, albe. dispuse, în special, în areolele superioare, specie verde-albăstruie, cu partea superioară lînoasă. Coaste formate din 6 areole hexagonale, 6-9 spini radiali drepți, 1 spin viguros, erect, mijlociu.

Thelocactus nidulans (Quehl) Britt. et Rose. Specie cu flori albe-gălbui, globuloasă, puțin plată, gri-albăstruie, cu partea superioară lînoasă. Cca 18 coaste compuse din areole cu spini lungi, maro, mai tîrziu gri.

TRICHOCEREUS (Berger) Riccob., TRICOCEREUS, fam. Cactaceae. Gen originar din America de S, cca 32 specii de cactuși verzi, columnari, fără frunze, cu, tulpini înalte sau scunde, uneori formează grupuri pitice, corpuri erecte sau repente, ramificate liber de la bază, cu mai multe coaste spinoase de-a lungul tulpinilor sau întrerupte. Areole cu peri albi, gălbui sau maronii, spini galbeni, maro, gri sau negri. Flori albe, mari, parfumate, nocturne, compuse dintr-un tub prelungit, ce se deschide infundibuliform, cu peri ondulați în axa solzilor, petale numeroase, mai lungi decît diviziunile caliciului, care iau înfățișare de solzi spre bază, stamine foarte numeroase și grupate în două sau mai multe serii, pistil filiform, terminat printr-uri stigmat divizat în 5 sau mai multe părți.

WEINGARTIA Werderm., VEINGARTIA, fam. Cactaceae. Gen originar din Bolivia și Chile, cca 6 specii, corpuri globulare, unele mai mici, altele mai mari, cu pînă la 30 coaste, areole pîsloase, albe, galbene, roșii-închis, spini lipsiți de flexibilitate, drepți, centrali pînă la 4, marginali pînă la 14, albi, galbeni, roșii-închis, negrii. Flori mici, infundibuliforme.

WILCOXIA Br. et. R. VILCOXIA, fam. Cactaceae. Gen originar din Mexic și Texas, cca 5 specii, cactuși cu tulpini pitice, cilindrice, subțiri și slabe, verzi, pînă la 10 coaste, areole pîsloase, albe sau maro, pînă la 22 spini subțiri, albi, roșii-închis, negri, drepți, rădăcini tuberoase. Flori purpurii, diurne, pînă la 14 cm lungime.

ZYGOCACTUS K. Schum., ZIGOCACTUS, fam. Cactaceae. Gen de plante epifite cu rarmificații plate, scurte, obovate. Areole numai pe margine dentate și ușor- crenate, în vîrf lînoase. Flori mari, neregulate, cu tub lung și petale curbate, în exterior carmin (apar în vîrful corpurilor), staminele și stilul exerte. Fruct, bacă.

Zygocactus altensteinii (Pfeiff.) K. Schum. (syn. Epiphyllum altensteinii Pfeiff.). Specie care înflorește toamna. Flori roșii-carmin, pînă la 8 cm lungime. Corpuri pînă la 5 cm lungime și 3 cm lățime, cu cîțiva dinți viguroși.