CACÁO s. f. Sămânța arborelui de cacao, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentație, mai ales la fabricarea ciocolatei și a unor băuturi hrănitoare. ◊ Unt (sau ulei) de cacao = substanță grasă, de culoare albă-gălbuie, extrasă din pulberea de cacao și folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică etc. ♦ P. ext. Băutură preparată cu pulbere de cacao. [Pr.: -ca-o] – Din fr. cacao.

cacáo sf [At: DA / E: fr cacao] 1 Sămânță a cacaotierului, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentație, mai ales, în fabricarea ciocolatei și a unor băuturi hrănitoare. 2 (Îs) Unt (sau ulei) de ~ Substanță grasă, de culoare albă- gălbuie, extrasă din pulberea de cacao și folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică. 3 Băutură preparată cu pulbere de cacao (1).

CACÁO s. f. Sămânța arborelui de cacao, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentație, mai ales la fabricarea ciocolatei și a unor băuturi hrănitoare. ◊ Unt (sau ulei) de cacao = substanță grasă, de culoare albă-gălbuie, extrasă din pulberea de cacao și folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică etc. ♦ Băutură preparată cu pulbere de cacao. [Pr.: -ca-o] – Din fr. cacao.

CACÁO s. f. Produs alimentar în formă de praf, obținut din semințele unui arbore exotic și care servește la fabricarea ciocolatei și la prepararea unei băuturi hrănitoare; p. ext. băutura preparată din acest praf.

CACÁO s. f. Produs alimentar în formă de praf, obținut din semințele unui arbore exotic (Theobroma cacao) și care servește la prepararea ciocolatei, a unor băuturi hrănitoare etc.; p. ext. băutură preparată din acest praf. – Fr. cacao.

CACÁO s.f. Praf rezultat din măcinarea semințelor prăjite ale unui arbore exotic, folosit mai ales la prepararea ciocolatei; (p. ext.) băutură preparată din acest produs. [Pron. -ca-o. / < fr., sp. cacao].

CACÁO s. f. praf rezultat din măcinarea semințelor prăjite ale unui arbore exotic, folosit la prepararea ciocolatei; (p. ext.) băutura preparată. (< fr. cacao)

CACÁO f. invar. 1) Sămânță extrasă din fructele cacaotierului. 2) Produs alimentar sub formă de pulbere obținut prin măcinarea unor asemenea semințe. ◊ Unt (sau ulei) de ~ substanță grasă extrasă din pulberea de cacao, folosită în industria alimentară, în industria farmaceutică și în cosmetică. 3) Băutură preparată din acest produs. [Art. cacaua; Sil. -ca-o] /<fr. cacao

cacao n. bobul unui arbore din America, din a cărui sămânță uleioasă se face ciocolata.

*cacáo m. fără pl. (fr. [d. sp.] cacao, d. chilenu kakauti). Un pom american (theobroma cacao) care face niște boabe uleĭoase din care se face cĭocolata. S. n. Praf de boabe de cacao rîșnite. Băutură făcută din apă cu cacao și zahăr, de obicĭ amestecată și cu mult lapte.

cacáo s. f., art. cacáua

cacáo s. f., art. cacáua

cacao, art. cacaua (3 sil.)

cacao.

+unt de cacao (grăsime din pulbere de cacao) s. n.

Theobroma cacao L. Flori mici, numeroase, gălbui, cu desen maro, în raceme sau fascicule, apar direct pe ramuri. Frunze, alterne, ovate, subțiri, lucioase, întregi, lungi pînă la cca 32 cm, scurt-pețiolate, cu vîrf ascuțit, glabre. Mic arbore cu tulpină pînă la 10 m înălțime, cu ramuri numeroase. Fructe ovat- lunguiețe, pînă la 22 cm lungime, galbene-roșietice, cu semințe foarte multe.

cacao s. invar. (intl.) mită dată agenților din poliția rutieră.

a (se) face de baftă / de basm / (eufem.) de cacao / de căcat (vulg.) expr. a (se) compromite; a se face de râs.