opțiuni
  • info

10 definiții pentru bătrânicios

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂTRÂNICIÓS, -OÁSĂ, bătrânicioși, -oase, adj. Îmbătrânit înainte de vreme; cu apucături, cu înfățișare etc. de bătrân. – Bătrân + suf. -icios.

BĂTRÂNICIÓS, -OÁSĂ, bătrânicioși, -oase, adj. Îmbătrânit înainte de vreme; cu apucături, cu înfățișare etc. de bătrân. – Bătrân + suf. -icios.

bătrânicios, ~oasă a [At: ANON. CAR. / V: -ncios-, -ncioasă- / Pl: ~oși, ~oase / E: bătrân + -icios] 1 (D. oameni) Care a îmbătrânit înainte de vreme Si: bătrănatic (1), (rar) bătrâneț (1). 2 Care are înfățișare și comportament de bătrân Si: bătrănatic (2).

BĂTRÂNICIÓS, -OÁSĂ, bătrânicioși, -oase, adj. Îmbătrânit înainte de vreme; cu apucături, cu înfățișare etc. de bătrân. – Din bătrân + suf. -ic-ios.

bătrânicios a. cam bătrân: un cocostârc de cei bătrânicioși CR.

bătrâncios, ~oasă a vz bătrânicios

BĂTRÎNCIÓS, -OÁSĂ adj. v. bătrînicios.

BĂTRÎNICIÓS, -OÁSĂ, bătrînicioși, -oase, adj. Îmbătrînit înainte de vreme; cu apucături, înfățișare, vorbă etc. de bătrîn. [Fetița] semăna uimitor cu acea mică, dar deșirată prințesă de Prusia...; același chip bătrînicios și searbăd. M. I. CARAGIALE, C. 135. (În forma bătrîncios) Doar s-a încălzi... și n-a mai clănțăni atîta din măsele, ca un cocostîrc de cei bătrîncioși. CREANGĂ, P. 246. – Variantă: bătrînciós, -oásă adj.

bătrîncĭós, și bătrînicĭós, -oásă adj. (d. îmbătrînit). Care pare maĭ bătrîn. Care are purtare de bătrîn, care e serios.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bătrâniciós (bă-trâ-) adj. m., pl. bătrânicióși; f. bătrânicioásă, pl. bătrânicioáse

bătrâniciós adj. m. (sil. -trâ-), pl. bătrânicióși; f. sg. bătrânicioásă, pl. bătrânicioáse

Intrare: bătrânicios
bătrânicios adjectiv
  • silabație: bă-trâ- info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătrânicios
  • bătrâniciosul
  • bătrâniciosu‑
  • bătrânicioasă
  • bătrânicioasa
plural
  • bătrânicioși
  • bătrânicioșii
  • bătrânicioase
  • bătrânicioasele
genitiv-dativ singular
  • bătrânicios
  • bătrâniciosului
  • bătrânicioase
  • bătrânicioasei
plural
  • bătrânicioși
  • bătrânicioșilor
  • bătrânicioase
  • bătrânicioaselor
vocativ singular — —
plural — —
bătrâncios adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătrâncios
  • bătrânciosul
  • bătrânciosu‑
  • bătrâncioasă
  • bătrâncioasa
plural
  • bătrâncioși
  • bătrâncioșii
  • bătrâncioase
  • bătrâncioasele
genitiv-dativ singular
  • bătrâncios
  • bătrânciosului
  • bătrâncioase
  • bătrâncioasei
plural
  • bătrâncioși
  • bătrâncioșilor
  • bătrâncioase
  • bătrâncioaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătrânicios, bătrânicioasăadjectiv

  • 1. Îmbătrânit înainte de vreme; cu apucături, cu înfățișare etc. de bătrân. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Fetița] semăna uimitor cu acea mică, dar deșirată prințesă de Prusia...; același chip bătrînicios și searbăd. M. I. CARAGIALE, C. 135. DLRLC
    • format_quote Doar s-a încălzi... și n-a mai clănțăni atîta din măsele, ca un cocostîrc de cei bătrîncioși. CREANGĂ, P. 246. DLRLC
etimologie:
  • Bătrân + sufix -icios. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.