opțiuni

5 definiții pentru bălăi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bălăi1 vi [At: CALENDARIU (1814), 188/19 / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) 1 A behăi. 2 (Fig; d. oameni) A vorbi (la mânie) țipând asemănător behăitului.

bălăi2 vt [At: PAMFILE, D. 299 / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) „A vâna pește cu luntrile”.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂLĂÍ vb. v. behăi.

bălăi vb. v. BEHĂI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bălăí (ăésc, -ít), vb. – A behăi. Formație expresivă, cf. lat. balāre (› sp. balar), sb. blejati, germ. bellen. DAR credea în posibilitatea unei der. directe de la balāre (cf. REW 1021; Pușcariu, Dacor., I, 83).

Intrare: bălăi
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălăi
  • bălăire
  • bălăit
  • bălăitu‑
  • bălăind
  • bălăindu‑
 singular plural
  • bălăiește
  • bălăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bălăiesc
 (să)
  • bălăiesc
  • bălăiam
  • bălăii
  • bălăisem
a II-a (tu)
  • bălăiești
 (să)
  • bălăiești
  • bălăiai
  • bălăiși
  • bălăiseși
a III-a (el, ea)
  • bălăiește
 (să)
  • bălăiască
  • bălăia
  • bălăi
  • bălăise
plural I (noi)
  • bălăim
 (să)
  • bălăim
  • bălăiam
  • bălăirăm
  • bălăiserăm
  • bălăisem
a II-a (voi)
  • bălăiți
 (să)
  • bălăiți
  • bălăiați
  • bălăirăți
  • bălăiserăți
  • bălăiseți
a III-a (ei, ele)
  • bălăiesc
 (să)
  • bălăiască
  • bălăiau
  • bălăiră
  • bălăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)