O definiție pentru bârnaci
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bîrnáci (-ce), adj. – Oacheș, brunet. Mag. barnás (Cihac, II, 479; Berneker 44; Gáldi, Dict., 104), de unde provin și rut. barná „(bou) negru”, slov. barnavý „oacheș, brunet”. Se folosește în Trans., împreună cu dim. bărnuț, adj. (oacheș, brunet).
Intrare: bârnaci
bârnaci adjectiv
| adjectiv (A115) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)