2 definiții pentru bântueală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bântueálă sf vz bântuială
bântueală f. starea celui bântuit: stricăciune, pagubă mare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bântueală
bântueală substantiv feminin
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||