3 definitzii pentru butica
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
butica vi [At: MERA L. B. 251 / Pzi: butic / E: ns cf buti] (Reg) 1 A nimeri pe neashteptate undeva. 2 A merge la intamplare.
buticá vb. refl. I A se umple de buticuri ◊ „Statziunea balneara sa buticat.” Emisiune TV (din butic + a)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
buticá vb. I (reg.) a nimeri a pica.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Intrare: butica
| verb (V204) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)