2 definitzii pentru burui

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BURUÍ vb. v. bura burnitza tarcai tzarai.

burui vb. v. BURA. BURNITZA. TZIRCII. TZIRII.

Intrare: burui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • burui
  • buruire
  • buruit
  • buruitu‑
  • buruind
  • buruindu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • buruieshte
(sa)
  • buruiasca
  • buruia
  • burui
  • buruise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • burui
  • buruire
  • buruit
  • buruitu‑
  • buruind
  • buruindu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • buruie
(sa)
  • buruie
  • buruia
  • burui
  • buruise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)