9 definitzii pentru burlui
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
burlúi sn [At: I. IONESCU P. 253 / Pl: ? / E: nct] Lemn de grosimea vranei butoiului cu orificiul in varf pus cand fierbe vinul.
BURLÚI ~ie n. pop. 1) Urcior (de lut) cu gatul inalt shi ingust. 2) Gatul unei palnii. [Sil. burlui] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
burlúĭ n. pl. ĭe (ruda cu burlan corlan gurluĭ gurguĭ tzurluĭ tzurloĭ). Burlan tzeava tub. Canula. In Trans. burloĭ pl. oaĭe cĭucĭuru urcĭoruluĭ. V. shi urloĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tzurluiburlui ai vz tzurloiburloi
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
burluiu n. Mold. tzeava palniei in care se toarna vinul. [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
burlúi s. n. pl. burlúie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
burlúi s. n. pl. burlúie
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BURLÚI s. v. cilindru gat glob sticla.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
burlui s. v. CILINDRU. GIT. GLOB. STICLA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv neutru (N65) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||