opțiuni

3 definiții pentru burfăi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

búrfăĭ și -ĭésc, a -í v. tr. (var. din bîrfesc). Nord. Răscolesc cotrobăind. Mă borfăĭește’n pîntece, îmi borborosesc mațele de multă mîncare (poame ș.a.). V. intr. mațele borfăĭe.[1]

  1. Neconcordanță între forma de infinitiv (cu u) și cele flexionare exemplificate (cu o). — gall

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BURFĂÍ vb. v. căuta, cotrobăi, răscoli, scormoni, scotoci, umbla.

burfăi vb. v. CĂUTA. COTROBĂI. RĂSCOLI. SCORMONI. SCOTOCI. UMBLA.

Intrare: burfăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • burfăi
  • burfăire
  • burfăit
  • burfăitu‑
  • burfăind
  • burfăindu‑
 singular plural
  • burfăiește
  • burfăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • burfăiesc
 (să)
  • burfăiesc
  • burfăiam
  • burfăii
  • burfăisem
a II-a (tu)
  • burfăiești
 (să)
  • burfăiești
  • burfăiai
  • burfăiși
  • burfăiseși
a III-a (el, ea)
  • burfăiește
 (să)
  • burfăiască
  • burfăia
  • burfăi
  • burfăise
plural I (noi)
  • burfăim
 (să)
  • burfăim
  • burfăiam
  • burfăirăm
  • burfăiserăm
  • burfăisem
a II-a (voi)
  • burfăiți
 (să)
  • burfăiți
  • burfăiați
  • burfăirăți
  • burfăiserăți
  • burfăiseți
a III-a (ei, ele)
  • burfăiesc
 (să)
  • burfăiască
  • burfăiau
  • burfăiră
  • burfăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)