3 definiții pentru bulătău
Explicative DEX
bulătắu sn [At: ȘEZ. I, 177 / V: bo~, bolot~, bolotúgă / Pl: ? / E: rs болото] (Reg) Iaz noroios și plin de broaște Si: baltă.
Etimologice
bulătắu (-táie), s. n. – Baltă, mlaștină. Rus., rut. boloto (DAR). În Mold.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
bulătắu s.n. (reg.) heleșteu, iaz.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bulătău
bulătău substantiv neutru
substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)