6 definitzii pentru buiurdiu

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

buiurdiu sn [At: SHIO / V: buior~ buiorultiu ~rlau ~ruldiu buirultau ~rultiu / Pl: ~ii / E: tc buyur(ule)] (Trm) 1 Ordin al unui pasha sau al marelui vizir pentru Constantinopol. 23 (Pex) Ordin (sau decret) domnesc. corectata

buiurdiu n. odinioara: 1. ordinul unui pasha sau vizir pentru Constantinopole (in opozitziune cu firman destinat provinciilor); 2. decret domnesc. [Turc. BUYURDU].

buĭurdíŭ n. pl. urĭ (turc. buĭurdu). Vechĭ. Ordin scris de un pasha de vizir saŭ de domn. V. firman.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

buiurdíu (íe) s. n (Inv.) Ordin decret. Var. buiuruldiu buiurultiu buiurlau buiurdisma. Tc. buyur(ul)du „ordin dat de un guvernator de provincie” (SHeineanu III 22); ultima var. din ngr. μουπγιουρντισμα. Der. buiurdisi (var. buiurdi) vb. (a confirma prin decret a comunica oficial) din tc. buyurmak aorist buyurdy sau din ngr. μουπγιουρντίζω care provine din tc. (Gáldi 156).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

buiurdíu buiurdíuri s.n. (inv.) ordin scris de un pasha de un vizir.

Intrare: buiurdiu
substantiv neutru (N52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buiurdiu
  • buiurdiul
  • buiurdiu‑
plural
  • buiurdiuri
  • buiurdiurile
genitiv-dativ singular
  • buiurdiu
  • buiurdiului
plural
  • buiurdiuri
  • buiurdiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N44)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buiurdiu
  • buiurdiul
  • buiurdiu‑
plural
  • buiurdie
  • buiurdiele
genitiv-dativ singular
  • buiurdiu
  • buiurdiului
plural
  • buiurdie
  • buiurdielor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)