6 definiții pentru bugă

Explicative DEX

bu1 sm [At: H XIV, 349 / Pl: bugi / E: tc buga] 1 Taur mai mare de patru ani Si: (reg) bic, (pop) buhai. 2 (Pex; reg) Clopot mare. 3-4 (Pan) Bou (sau om) cu capul mare.

bu2 sm vz bic

búgă v. buhaĭ.

Relaționale

BÚGĂ s. v. taur.

bu s. v. TAUR.

Etimologice

búgă (-gi), s. m. – Taur. Tc. buga (Șeineanu, II, 61). Cuvînt rar, practic nefolosit, cf. buhai.

Intrare: bugă
substantiv masculin (M88)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bu
  • buga
plural
  • bugi
  • bugii
genitiv-dativ singular
  • bu
  • bugăi
  • bugii
  • bughii
plural
  • bugi
  • bugilor
vocativ singular
plural