2 definiții pentru budului
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
budului [At: LB / V: buduli / Pzi: ? / E: mg (el)bódulni] 1 vi (Reg) A hoinări. 2 vt A alunga. 3 vi A căuta cu de-amănuntul Si: a cotrobăi, a scociorî.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
buduluí (-uésc, -ít), vb. – A hoinări, a vagabonda. Mag. bódulni (DAR; Gáldi, Dict., 111). În Trans., de mică circulație; paralel se aude și forma budușlui, din mag. bujdosni.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: budului
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)