8 definiții pentru bucățea

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Bucată + suf. -ea.

BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Bucată + suf. -ea.

bucățea sf [At: DA / Pl: ~ele / E: bucată + -ea] Bucată mică.

BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Din bucată + suf. -ea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bucățeá (pop.) s. f., g.-d. art. bucățélei; pl. bucățéle, art. bucățélele

bucățícă/bucățeá s.f., g.-d. art. bucățélei; pl. bucățéle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUCĂȚEÁ s. v. bucățică, fărâmă, pic.

bucățea s. v. BUCĂȚICĂ. FĂRÎMĂ. PIC.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-i număra cuiva bucățelele / îmbucăturile expr. (peior.d. gazde, în raport cu oaspeții) a fi zgârcit cu tratația oferită unui musafir.

Intrare: bucățea
bucățea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucățea
  • bucățeaua
plural
  • bucățele
  • bucățelele
genitiv-dativ singular
  • bucățele
  • bucățelei
plural
  • bucățele
  • bucățelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucățea, bucățelesubstantiv feminin

etimologie:
  • Bucată + sufix -ea. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.