3 definitzii pentru bricui

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

bricui vt [At: LTR2 / Pzi: ~esc / E: fr briquer] (Mrn) A curatza puntea unei nave cu caramida sau cu nisip.

BRICUÍ vb. IV. tr. A curatza puntea unei nave cu caramida sau cu nisip. [Cf. fr. briquer].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bricuí vb. ind. prez. 1 sg. shi pl. bricuiésc 3 sg. bricuiéshte

Intrare: bricui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bricui
  • bricuire
  • bricuit
  • bricuitu‑
  • bricuind
  • bricuindu‑
singular plural
  • bricuieshte
  • bricuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • bricuiesc
(sa)
  • bricuiesc
  • bricuiam
  • bricuii
  • bricuisem
a II-a (tu)
  • bricuieshti
(sa)
  • bricuieshti
  • bricuiai
  • bricuishi
  • bricuiseshi
a III-a (el, ea)
  • bricuieshte
(sa)
  • bricuiasca
  • bricuia
  • bricui
  • bricuise
plural I (noi)
  • bricuim
(sa)
  • bricuim
  • bricuiam
  • bricuiram
  • bricuiseram
  • bricuisem
a II-a (voi)
  • bricuitzi
(sa)
  • bricuitzi
  • bricuiatzi
  • bricuiratzi
  • bricuiseratzi
  • bricuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • bricuiesc
(sa)
  • bricuiasca
  • bricuiau
  • bricuira
  • bricuisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)