BRAȘOVEÁNCĂ, brașovence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brașov. 2. Ladă de zestre. 3. Căruță sau trăsură mare cu coviltir. – Brașovean + suf. -că.

brașoveáncă [At: CONTEMPORANUL V, I 202 / Pl: ~ence / E: Brașov + -eancă] Brașoveană.

brașoveáncă s.f. 1 Femeie care face parte din populația de bază a orașului sau a județului Brașov ori este originară de acolo. 2 Ladă de zestre. 3 Căruță sau trăsură mare cu coviltir. 4 (reg.) Dans popular din zona Brașovului. ♦ Melodie după care se execută acest dans. • pl. -ence. /brașovean + -că.

BRAȘOVEÁNCĂ, brașovence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brașov. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Brașov. 2. Ladă de zestre. 3. Căruță sau trăsură mare cu coviltir. – Brașovean + suf. -că.

BRAȘOVEÁNCĂ, brașovence, s. f. 1. Locuitoare a Brașovului (vechiul nume al Orașului Stalin). 2. Căruță sau trăsură mare (de Brașov) cu coviltir. – V. cherva n.

BRAȘOVEÁNCĂ, brașovence, s. f. Căruță sau trăsură mare cu coviltir. – Din brașovean + suf. -că.

brașoveancă f. căruță mare de Brașov pentru transportul mărfurilor din acest oraș.

brașoveáncă s. f., g.-d. art. brașovéncei; pl. brașovénce

brașoveáncă s. f., g.-d. art. brașovéncei; pl. brașovénce