BRAU (I) braie (II) brauri s. n. I. 1. Cingatoare lata de lana de piele de matase etc. care o poarta tzaranii. ♦ Fashie de tzesatura (de lana) de blana etc. care o poarta in jurul mijlocului (sub imbracaminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingatoare lata care o poarta preotzii k semn al unui grad ierarhic sau in timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc care o incinge braul (I 1); mijloc. 3. Ornament care inconjoara ushile ferestrele fatzadele etc. unei case. 4. SHir lantz (muntos deluros etc.). II. (Cor.) Brauletz (2). [Var.: (pop.) brana s. f.] Cf. alb. bres brezi.

brau sn [At: COD. VOR. 27/₃₄ / Pl: ~aie / E: nct] 1 Cingatoare lata purtata de tzarani. 2 (Mol) Placinte cu poalelen ~ Placinte din bucatzi patrate de aluat ale caror capete se aduc peste umplutura de branza. 3 (Ic) Legatura~lui Bratzele morii. 4 (Inv; ic) ~l ars Zona fierbinte. 5 (Ic) Taraie~ Om delasator care nu se poate pune baza. 6 (Pan) Chinga cu care se coboara sicriul in groapa. 7 Ornament vopsit sau aplicat in forma de dunga (lata de alta culoare) ce inconjoara k un brau peretzii ushile ferestrele. 8 (Dlg) Bara orizontala la mijlocul peretelui. 9 (Agr) Partea de mijloc a unei clai. 10 (Pop) Curcubeu. 11 (Pex) Parte a corpului situata intre sholduri shi torace Si: mijloc. 12 Dans tzaranesc la care jucatorii se apuca pe la spate cu mainile de braiele vecinilor Si: hora de brau. 13 Muzica dupa care se danseaza braul (12). 14 SHantz muntos sau deluros. 15 (Bot; reg) imparateasa (Bryonia dioica). 16 (Bot; reg; ic) ~lMaicii Domnului Iarba alba (Phalaris arundinacea). 17 (Bot; reg; ic) ~l vantului Bradishor (Lycopodium clavatum).

BRAU (I) braie (II) brauri s. n. I. 1. Cingatoare lata de lana de piele de matase etc. care o poarta tzaranii. ♦ Fashie de tzesatura (de lana) de blana etc. care o poarta in jurul mijlocului (sub imbracaminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingatoare lata care o poarta preotzii k semn al unui grad ierarhic sau in timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc care o incinge braul (II); mijloc. 3. Ornament care inconjura ushile ferestrele fatzadele etc. unei case. 4. SHir lantz (muntos deluros etc.). II. (Cor.) Brauletz (2). [Var.: (pop.) brana s. f.] Cf. alb. bres brezi.

BRAU braie s. n. I. 1. (Adesea fig.) Cingatoare lata de lana de piele de matase etc. care o poarta tzaranii. ◊ (Placinte) poalen brau = placinte facute din bucatzi patrate de aluat la care coltzurile se intorc peste umplutura de branza. ◊ Expr. A sta cu mainile in brau = a nu face nimic. ♦ Cingatoare lata care o poarta preotzii k semn al unui grad ierarhic; cingatoare la fel cu odajdiile purtata in timpul slujbei de preotzi shi arhierei. 2. Partea corpului care o incinge braul (1); mijloc. 3. Ornament colorat sau in relief care inconjura ushile shi ferestrele sau incinge un zid; p. ext. dunga. ♦ Fashie de teren acoperita cu iarba care strabate un perete de stanca. 4. SHir lantz. Braul muntzilor. II. (Cor.) Brauletz (2). Comp. alb. bres brezi.

BRAU² ~ri n. mai ales art. 1) Dans popular executat in cerc de catre dansatori care se prind unul de braul altuia. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Monosilabic] /Cuv. autoht.

BRIU briie s. n. I. 1. Cingatoare lata (purtata de obicei de tzarani shi tzarance) facuta dintro tzesatura de lina (mai rar de in de matase) sau din piele. Purta strai de matasa fara briu. SADOVEANU N. P. 272. [Scamatorul] incepea sashi scoata de la briu sabiile lucitoare. SAHIA N. 66. Mladiul trup il incingea Un briu deargint. COSHBUC P. I 57. ◊ Poalen briu sau placinte poalen briu = placinte facute din bucatzi patrate de aluat ale caror capete se aduc peste umplutura de brinza. A intrat in foishor... imbujorata la obraz shi purtind un chersin de placinte poalen briu chiar atunci scoase din cuptor. SADOVEANU N. P. 55. ◊ Expr. A sta cu miinile in briu = a sta inactiv a nu face nimic. ♦ Cingatoare lata (roshie albastra sau neagra) care o poarta preotzii k semn al unui grad ierarhic. ♦ Fig. Cerc. Flacaii facind briu imprejurul carului jucau de duduia pamintul. BUJOR S. 35. ♦ Fig. Dunga. Cind ploua vara citeodata Un briu de foc pe cer sarata Iar noi i zicem curcubeu. COSHBUC P. I 125. 2. Partea corpului care o incinge briul; mijloc. Se intorsese catre doamna Vorvoreanu shi no privea in ochi ci mai jos catre briu. DUMITRIU B. F. 147. Crescusera [holdele] incit ajungeau omului pina la briu. CAMILAR TEM. 48. [Cinepa] era cruda shi pina la briu de inalta. CREANGA O. A. 57. ◊ Fig. La briu se arata trufasha o calimara de tinichea. PAS L. I 20. ◊ (Mai ales in loc. adv.) Pina la (sau in) briu = pina la mijloc. Tabacarii munceau goi pina la briu. PAS L. I 70. Mam cufundat [in lac] pina la briu. SADOVEANU N. F. 59. Arde griun flacari pin’ la briu crescut. MACEDONSKI O.I 187. ◊ Expr. A fi cu cutzitul la briu = a fi artzagos. 3. Ornament constituit dintro dunga colorata trasa orizontal dea lungul peretzilor sau inconjurind ushile shi ferestrele (v. bordura chenar); ornament in relief (facut din tencuiala sau cioplit in piatra) care incinge zidurile exterioare ale unei cladiri sau incadreaza ushile shi ferestrele (v. mulura ciubuc). Ferestrele mici unele din ele numai dintrun geam iar de jur imprejurul lor shi a prispei a tras gospodina casei briie albastre shi roshii. PAUNPINCIO P. 116. ♦ Fig. Cu badana de foc pe cer Apusul trage briie. LESNEA I. ♦ Pervaz parcan. Dan in picioare rezemat de briul ferestrei ishi stapineshte respirarea k sa no deshtepte. VLAHUTZA O. A. III 130. 4. Lantz shir. Briu de coline. II. Numele unui dans popular la care jucatorii se prind pe la spate cu miinile de briiele vecinilor sau ishi pun miinile pe umerii vecinilor de joc; p. ext. melodia acestui dans. Scripcarul ispraveshte briul cu o trasatura lunga de arcush. BUJOR S. 101. ◊ Briul de mina briul de doi briul nevestei briul ursaresc = varietatzi ale dansului descris mai sus. Pl. shi: briuri (SP. POPESCU M. G. 87) (rar) brine (HOGASH DR. II 130).

brau² (dans) s. n. art. braul; pl. brauri

brau (dans) s. n. art. braul; pl. brauri

briu pl. briie; briuri (dans)

BRAU s. 1. cingatoare (pop.) chinga (inv. shi reg.) taftur (reg.) branaci (Ban. shi Bucov.) franghie. (Cu ~ul se strange mijlocul.) 2. mijloc talie. (Graul i venea pana la ~.) 3. v. brauletz. 4. v. dunga. 5. v. lantz.

BRIU s. 1. cingatoare (pop.) chinga (inv. shi reg.) taftur (reg.) brinaci (Ban. shi Bucov.) fringhie. (Cu ~ se stringe mijlocul.) 2. mijloc talie. (Griul i venea pina la ~.) 3. briuletz. (~ este numele unui dans popular.) 4. dunga (pop.) virsta. (Casa avea un ~ albastru.) 5. lantz shir shirag. (~ Carpatzilor.)

briu (iie) s. n. 1. Cingatoare. 2. Ornament friza mulura. 3. Talie mijloc. 4. Dans tipic in care cei care danseaza se tzin de talie. Var. a pl. briuri shi (inv.) brine brini. Mr. brin barnu megl. brǫn. Lat. brandeum „pinza de in” shi „banda cingatoare” pare a se fi contaminat cu lat. pannus „pinza” pina sa confundat complet cu formele contaminate *bran(e)um „banda cingatoare” shi pandea „pinza”; cf. Niermeyer 104 unde se mentzioneaza prandeum. Din cea dintii din aceste forme a rezultat rom. briu alb. bres brez „cingatoare” (alb. mbren „a incinge”) shi din a doua rom. pinza. Atit alb. cit shi rom. presupun prototipul nazalizat (Rosetti II 111) de tipul *brenu sau *branu care este considerat in mod traditzional de origine autohtona (Miklosich Slaw.Elem. 9; Philippide II 701). Nu pare posibila der. cuvintului rom. pe baza alb. propusa de Meyer 46 shi Skok Arch. Rom. VIII 150; dupa Skok Z. für Ortsnamenforschung I 89 cuvintul alb. contzine un suf. diminutival. Etimonul *brenum (Rosetti Rhotacisme 35) nu este clar. Cf. shi brinza pinza. Pierderea lui n (pastrat in pl. brine shi in der.) se repeta in conditzii identice in griu shi friu shi este greu de explicat cf. griu. Der. brina s. f. (friza) sing. analogic format pe baza pl. brinar s. m. (fringhier); briier s. n. (tipar pentru muluri); brinetz (var. birneatza birnitza) s. n. (curea; cingatoare; fishie); brinishor s. n. (curea; cordon); birnash (var. barnash barnaci) s. n. (shiret); desbirna vb. (a descinge). Din rom. provine mag. bernice (Edelspacher 10).

braul categorie de jocuri* populare romaneshti raspandite pe ambele versante ale Carpatzilor sudici shi orientali precum shi in Campia Dunarii. Sunt jocuri de barbatzi sau mixte executate in formatzie de semicerc sau linie cu bratzele pe umeri sau prinse in cingatoarea vecinului ori in lantz incrucishat (in fatza sau in spate). In cadrul categoriei se pot deosebi 3 tipuri de joc: a) b. carpatice b. drept (b. pe opt) b. muscelean (b. pe shase bugheanul) b. transilvanean (dantzul) coragheshte* au ritm binar* sincopat cu motive* de 2 shi 3 masuri shi diverse variante (I 1) melodice; se joaca in tempo (2) vioi shi cuprind figuri de virtuozitate alcatuite din mishcari complexe care alterneaza cu plimbari line executate de obicei la comanda; b) brauletzele olteneshti brauletzul galaonul* polocsia trei pazesh te* troaca au ritm binar shi diverse variante melodice; mishcarea este rapida cu pashi maruntzi incrucishatzi batai shi fluturari ale gambelor executate pe loc sa u cu mici deplasari bilaterale ori inainteinapoi; c) b. banatzene b. batran (pre loc*) cu ritm asimetric 7/16 shi b. padurenesc (ritm binar) roata osheneasca b. nou (b. hotzilor b. borlovenilor b. lui Tudor b. zarvenilor poshovaica* momirul* etc.) are ritm binar dactilic* iar fiecare varianta melodie proprie. Mishcarea este rapida cu pashi maruntzi incrucishatzi shi arcuitzi pe timpul 1 precum shi cu ingenuncheri mici sarituri fluturari shi rotiri ale gambelor.