13 definiții pentru bragagiu
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRAGAGÍU, bragagii, s. m. (Înv.) Persoană care face sau vinde bragă. – Bragă + suf. -agiu.
bragagiu sm [At: FILIMON, C. I, 610 / V: ~aha~ / Pl: ~gii / E: bragă + -agiu] 1 Fabricant de bragă. 2 Vânzător de bragă. 3 (Iuz; îs) Plan de ~ Proiect care eșuează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRAGAGÍU, bragagii, s. m. Persoană care face sau vinde bragă. – Bragă + suf. -agiu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRAGAGÍU, bragagii, s. m. Cel care face sau vinde bragă. Se aude, acoperind tot zgomotul stradei, glasul unui bragagiu. CARAGIALE, O. II 169. Simigiii împreună cu bragagiii și salipgiii arnăuți făceau contrast cu alunarii. FILIMON, C. 58. – Variantă: (Mold.) brahagíu (ALECSANDRI, T. 531) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRAGAGÍU, bragagii, s. m. Persoană care face sau vinde bragă. – Din bragă + suf. -agiu.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRAGAGÍU ~i m. înv. 1) Lucrător specializat în prepararea brăgii. 2) Vânzător de bragă. /bragă + suf. ~agiu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bragagiu m. cel ce face sau vinde bragă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bragagíŭ m. (d. bragă). Care face saŭ vinde bragă. – Fem. bragagiță saŭ gĭoáĭcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brahagiu sm vz bragagiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRAHAGÍU s. m. v. bragagiu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bragagíu (înv.) s. m., art. bragagíul; pl. bragagíi, art. bragagíii (-gi-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bragagíu s. m., art. bragagíul; pl. bragagíi, art. bragagíii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bragagiu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
bragagiu, bragagiisubstantiv masculin
- 1. Persoană care face sau vinde bragă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se aude, acoperind tot zgomotul stradei, glasul unui bragagiu. CARAGIALE, O. II 169. DLRLC
- Simigiii împreună cu bragagiii și salipgiii arnăuți făceau contrast cu alunarii. FILIMON, C. 58. DLRLC
-
etimologie:
- Bragă + sufix -agiu. DEX '98 DEX '09