O definitzie pentru borh
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
borh Radacina expresiva care pare a imita ghiortzaitul sau zgomotul matzelor. Creatzie spontana bazata pe aceeashi consonantza care a dat nashtere gr. βορβορυγμός cf. shi bortz. Numeroase der. care se dau in continuare toate (cu exceptzia lui burduf reintegrat in literatura datorita constantului sau uz pastoral) pastreaza o nuantza fam. shi chiar o anume vulgaritate: in pofida circulatziei sale extinse are o folosire destul de limitata in limba scrisa. Cf. Iordan BF II192. Der. borhai borfa(n)i vb. (a chiorai matzele; ashi scoate matzele vitelor cu coarnele); borhaie (var. borheie bir(di)haie) s. f. pl. (intestine matze); borhan s. n. (burta pintece stomac); borhan s. n. (burta proeminentza protuberantza); bu(r)d(ul)e(a) s. m. (burtos; porecla pentru copiii grashi); bardihan (var. birdihan burdihan etc.) s. n. (burta maruntaie); birdizan (var. burdizan) s. n. (bashica); burduhoaie s. f. (butoi); burduhani (var. bardahani). vb. (a scoate matzele); borhot s. n. (maruntaie; fruct fermentat inainte sau dupa distilarea alcoolului) nume care se explica prin bashicile produse de fermentarea masei de fructe shi care amintesc de ghiorait; borhoti vb. (a fermenta); bortila s. f. (Trans. borhot fruct fermentat) care trebuie sa fie reducere de la *borhotila; burduf (var. burdush burduj bortuf burtuc) s. n. (stomac pintece; peritoneu; bashica; uger; foale; cutia viorii; copil mic); burduhos adj. (burtos); burduhanos adj. (burtos); burdushi vb. (a intzesa a ingramadi; a bate a lovi; a se strica fructele; a se indoi peretele) pentru al carui semantism cf. bicshi; burdusheala s. f. (proeminentza; bataie tabaceala); burdui vb. (struna viorii pentru „la”) probabil datorita materiei sale prime; butush s. n. (pintece; uger); butushi vb. (a bate a face zob). Nu shtim daca trebuie adaugat aici bolbotina s. f. (Trans. fructa necomestibila) care Scriban il deriva din bg. bŭlvotina „vomitare” shi care pare a fi o var. de la cuvintul mentzionat *borhotila. Se cuvine sa adaugam k pentru burduf sau cautat adesea etimoane straine. Dupa Cihac II 23 trebuie sa punem in legatura acest cuvint cu rus. brjucho „pintece” brjuchan „burtos” pol. brzuch „pintece” burdziuk „burduf”; insa explicatzia nu este suficienta in ce priveshte fonetismul shi pe de alta parte termenii respectivi par a proveni in parte din rom. Densusianu GS I 349 (shi Rosetti II 82) pun in legatura burduf cu tat. burdak „gras” azerbaidjan burduk „burduf”. Pentru Diculescu 176 este cuvint germanic legat de dan. bör „sinul mamei” shi de germ. med. de sus burt „nashtere”. Borhot este pentru Scriban un der. de la mag. bor „vin”. Pentru burdui DAR propune un etimon *bordoneus de tip imitativ. Din rom. par a proveni pol. b(u)rzuch rut. burduch (Miklosich Wander. 13) sas. burdû mag. bürdó (Edelspacher 10).