boreása sf [At: JAHRESBER. V 189 / Pl: ~ese / E: boiereasa] (Reg) 1 Nevasta. 2 Vaduva.

BOREÁSA borese s. f. (Transilv.) Femeie maritata nevasta. Tu iatzi de mina pe boreasa SHi carate cu ea spre casa! COSHBUC P. II 243. Totzi voinicii trag acasa La copii shi la boreasa. BIBICESCU P. P. 165.

BOREÁSA borese s. f. (Reg.) Femeie maritata; nevasta. Din boiereasa.

boreasa f. muiere sau nevasta (provincialism ardelenesc): o boreasa cei zice carciumareasa PANN. [Contras din vechiurom. boiereasa nevasta lit. femeia boierului].

boreása f. pl. ese (d. germ. bauer tzaran). Trans. Nevasta (la tzara).

boreása (reg.) s. f. g.d. art. borései; pl. borése

boreása s. f. g.d. art. borései; pl. borése

BOREÁSA s. v. nevasta sotzie.

boreasa s. v. NEVASTA. SOTZIE.

boreása borese s.f. (reg.) 1. Sotzie nevasta. 2. Stapana casei gazdoaie. In Maramuresh este utilizat predilect in zona Sapantza shi BorshaMoisei; rar in alte localitatzi: „Capitanul nu ma lasa / La copii shi la boreasa” (Papahagi 1925: 187; Borsha 1920; v. shi Barlea 1924 II: 127; Brediceanu 1957: 39). Autorii Atlasului Lingvistic il semnaleaza doar in Sapantza: la „sotzie” in Sapantza i se spune boreasa (inf. din Berbeshti); „nevasta i se spune pana pe la 40 de ani de la 40 in sus i se spune boreasa” (inf. din Sapantza) (ALRRM 1969: 174). Termenul are intzelesul de „nevasta femeie maritata sotzie muiere” shi (rar) de „femeie” (in general). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei (loc. Apsha de Jos Stramtura) cu sensul de „femeie maritata sotzie”. Aria de raspandire (cf. ALR s.n.) este Tarnava Mare shi Fagarash. Atestarile din texte arata k odinioara cuvantul a avut o arie mai mare shi mai compacta. In lupta cu celelalte sinonime termenul apare k o relicva a unor stari sociale vechi. In Maramuresh are shi sensul de „stapana”. Patria lui ramane Transilvania sau aproape exclusiv aceasta provincie. Moldovenii il socotesc un „ardelenism”. In graiul popular din Maramuresh shi Ugocea se intrebuintzeaza frecvent. ALR atesta derivarea (masc. refacut din fem. boreasa) boresar cu sensul de „tanar insurat” in Maramuresh (Scurtu 1966: 192). Termen specific subdialectului maramureshean (Farcash 2009: 155). Din boiereasa (< boier „nobil” [< sl. boljarinŭ] + suf. easa) (SHaineanu DLRM MDA); din germ. bauer „tzaran” (Scriban); din alb. burrë „om barbat” + suf. easa (Dan Alexe); cuvant autohton comun cu albaneza (TILR).

boreása e s.f. 1. Sotzie nevasta. 2. Stapana casei gazdoaie. In Maramuresh este utilizat predilect in zona Sapantza shi BorshaMoisei; rar in alte localitatzi: „Capitanul nu ma lasa / La copii shi la boreasa” (Papahagi: 187; Borsha 1920; v. shi Barlea 1924 II: 127; Brediceanu 1957: 39). ALR il semnaleaza doar in Sapantza: la „sotzie” in Sapantza i se spune boreasa (inf. din Berbeshti); „nevasta i se spune pana pe la 40 de ani de la 40 in sus i se spune boreasa” (inf. din Sapantza) (ALR 1969: 174). Termenul are intzelesul de „nevasta femeie maritata sotzie muiere” shi (rar) de „femeie” (in general). Aria de raspandire (cf. ALR) este Tarnava Mare shi Fagarash. Atestarile din texte arata k odinioara cuvantul a avut o arie mai mare shi mai compacta. In lupta cu celelalte sinonime termenul (contras din boiereasa) apare k o relicva a unor stari sociale vechi. In Maramuresh are shi sensul de „stapana”. Patria lui ramane Transilvania sau aproape exclusiv aceasta provincie. Moldovenii il socotesc un „ardelenism”. In graiul popular din Maramuresh shi Ugocea se intrebuintzeaza frecvent. ALR atesta derivarea (masc. refacut din fem. boreasa) boresar cu sensul de „tanar insurat” in Maramuresh unde shtim k au existat odinioara boieri (Scurtu 1966: 192). Termen atestat cu sensul de „nevasta” shi in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT). Din boiereasa (< boier „nobil” [< sl. boljarinŭ] + easa).