2 definiții pentru boccia (joc)

Explicative DEX

BÓCCIA s. n. joc sportiv, de origine italiană, la care participanții, așezați la echidistanță față de țintă, la mijlocul terenului, încearcă să o lovească cu niște mingi de lemn. (< it. boccia)

Ortografice DOOM

bóccia s. n.

Intrare: boccia (joc)
boccia (joc) substantiv neutru
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boccia
  • bocciaul
  • bocciau‑
plural
genitiv-dativ singular
  • boccia
  • bocciaului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)