5 definitzii pentru bobou
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
bobóu sn [At: (a. 1642) TEOFIL ap. TDRG / V: bub bubau babau / Pl: ~oua (inv) oaa oo / E: mg guba] 12 (irg) Manta groasa de lana (sau de par de capra cu lana) de culoare inchisa mai scurta decat sarica (shi cu maneci foarte lungi) Cf gheba zeghe tzundra.
BOBOU s.n. (TZR Trans. SV) Haina tzaraneasca sarica. B: Portŭ. Bobou. Zeachie. ST. LEX. 271. Rapiia cine ce putea … cine i cine shube cine buboao cine paturi cine cizme. IM 1730 105v; cf. CAZANIE 1642; MARDARIE 202. C: SHi schimbindushi portul sau imbracat intrun bobou ciobanesc shi asha deabia au scapat cu viatza. GH. BRANCOVICI. // A: Petrecura in boboaa shi piei de capra. DOSOFTEI VS; cf. IM 1754 75r. Variante: bubou (IM 1730 105v; IM 1754 75r). Etimologie: magh. guba. substantiv neutru
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de dante
- actziuni
bobóŭ n. pl. boboŭa k oŭ oŭa saŭ bobourĭ (cp. cu ung. guba). L.V. Sarica. Suman. Azĭ. Trans. (buboŭ bubaŭ babaŭ pl. aĭe). Suman scurt. V. dirshtina.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BUBOU s. n. v. bobou. substantiv neutru
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de dante
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
bobóu s.n. (reg.) manta tzaraneasca groasa din lana; suman gros.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |