5 definiții pentru boanghen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
boánghen, ~ghină smf [At: CONV. LIT. XLV, 374 / Pl: ~i, ~e / E: ns cf vsl вагринз] (Nrc) Epitet injurios dat ungurilor.
boanghen m. poreclă dată Ungurului: dă-l dracului de boanghen CAR. [Cf. boancă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
boánghin, -ă (oa dift.) s. (var. din hoanghină și Șoangher). Iron. Ungur. V. șoacăț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
boánghen (-ghină), adj. – Ungur (termen depreciativ). Sl. vagrinŭ „ungur” (DAR). Se aplică uneori și românilor din Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
boanghen, -iță, boangheni, -ițe s. m., s. f. persoană de naționalitate maghiară
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: boanghen
boanghen adjectiv
adjectiv (A27) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)