2 definiții pentru bistru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bístru sn [At: I. BOTEZ, B. I, 234 / Pl: ~re / E: fr bistre] (înv) Fard brun întunecat, făcut din funingine.
BÍSTRU adj. inv., s. n. (de) culoare brun-închis. (< fr. bistre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: bistru
bistru substantiv neutru
| substantiv neutru (N37) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)