8 definiții pentru binișliu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BINIȘLÍU, binișlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișlı.
binișliu sm [At: FILIMON, ap. ȘIO / Pl: ~ii / E: tc binisly] (Înv) 1 Purtător de biniș (2). 2 (Pex) Curtean.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
binișliu m. purtător de biniș, curtean: Doamna cu boierii cei mari și binișlii săi FIL. [Turc. BINIȘLY].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
binișlíŭ m. (turc. binišli). Vechĭ. Purtător de biniș, boĭer, curtean.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
binișlíu (înv.) s. m., art. binișlíul; pl. binișlíi, art. binișlíii (-li-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
binișlíu s. m., art. binișlíul; pl. binișlíi, art. binișlíii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
binișliu, binișliisubstantiv masculin
- 1. Persoană care purta biniș. DEX '09 DEX '98
- 1.1. Curtean. DEX '09 DEX '98sinonime: curtean
-
etimologie:
- binișlı DEX '09