3 definitzii pentru bieniu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
biéniu sn [At: DA ms / P: bieniu / E: lat biennium] (Rar) Perioada de doi ani Cf trieniu.
BIÉNIU s. n. interval de doi ani. (< lat. biennium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
*biéniŭ n. (lat. biennium. V. deceniŭ). Spatziŭ de doĭ anĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Intrare: bieniu
bieniu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)