O definiție pentru beșicătoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*vezicatoáre și -ătoáre f., pl. orĭ (fr. vésicatoire, „care face să se beșice pelea”, d. lat. vesicare, „a se unfla”, care vine d. vesica, „beșică”. V. beșică). Med. Emplastru care face să se beșice pelea. – Curat rom. ar fi beșicătoare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: beșicătoare
beșicătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |