opțiuni

3 definiții pentru bentofag

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BENTOFÁG, -Ă adj. care se hrănește cu viețuitoare bentonice. (< fr. benthophage)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bentofág adj. m., pl. bentofági; f. sg. bentofágă, pl. bentofáge

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BENTO- „fundul apelor, adînc”. ◊ gr. benthos „adînc, adîncime” > fr. bentho-, germ. id., engl. id. > rom. bento-. □ ~fag (v. -fag), adj., (despre organisme) care se hrănește cu viețuitoare bentonice; ~fili (v. -fil1), adj., s. m. pl., (pești) care depun icrele pe un substrat vegetal, pietros sau nisipos; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante fixate pe fundul mărilor sau al apelor dulci; ~gen (v. -gen1), adj., (despre sedimente marine) de origine organică vegetală sau animală; ~graf (v. -graf), s. n., aparat cu care se poate fotografia fundul mării la adîncimi foarte mari; ~scop (v. -scop), s. n., aparat de scufundare sferic, suspendat de nava de cercetări cu ajutorul unui cablu.

Intrare: bentofag
bentofag adjectiv
adjectiv (A11)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bentofag
  • bentofagul
  • bentofagu‑
  • bentofagă
  • bentofaga
plural
  • bentofagi
  • bentofagii
  • bentofage
  • bentofagele
genitiv-dativ singular
  • bentofag
  • bentofagului
  • bentofage
  • bentofagei
plural
  • bentofagi
  • bentofagilor
  • bentofage
  • bentofagelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)