4 definiții pentru bente

Ortografice DOOM

bénte (cătușe, obezi) (înv., rar) s. f. pl.

bénte (cătușe, obezi) s. f. pl.

Relaționale

BÉNTE s. pl. v. cătușe, fiare.

bente s. pl. v. CĂTUȘE. FIARE.

Intrare: bente
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • bente
  • bentele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • bente
  • bentelor
vocativ singular —
plural —