5 definiții pentru belgi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în Antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, supuse de romani în sec. I î. H. – Din fr. Belges.
belgí smp [At: DEX2 / E: fr Belges] Uniune de triburi celtice care trăia, în Antichitate, între Sena și Rin, supuse de romani în sec. I a. C.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a. Cr. – Din fr. Belges.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
belgi (populație antică) s. m. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
belgi s. m. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: belgi
substantiv masculin (M98) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
belgi, belgisubstantiv masculin plural
- 1. Uniune de triburi celtice populând, în Antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, supuse de romani în secolul I î. H. DEX '09
etimologie:
- Belges DEX '98 DEX '09