optziuni
  • info

12 definitzii pentru belarus / bielorus (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BELARÚS A belarushi se s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia Republicii Belarus sau este originara de acolo. 2. Adj. Care apartzine Republicii Belarus sau belarushilor (1) privitor la Republica Belarus ori la belarushi. ♦ (Substantivat f.) Limba belarusa. [Var.: bielorús a adj.] Din rus. belorus.

BIELORÚS A adj. s. m. shi f. v. belarus.

bielorús ~a [At: DEX2 / Pl: ~ushi ~e / E: rs белорус] 12 smf a (Persoana) care face parte din populatzia Bielorusiei. 34 smf a (Om) originar din Bielorusia. 5 smp Populatzie care locuieshte in Bielorusia. 6 a Care apartzine Bielorusiei. 7 a Care apartzine bielorushilor (5). 8 a Privitor la Bielorusia. 9 a Privitor la bielorushi (5). 10 a Care este specific Bielorusiei. 11 a Care este specific bielorushilor (5). 12 sf Limba vorbita in Bielorusia.

BIELORÚS A bielorushi se s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Bielorusiei sau este originara de acolo. 2. Adj. Care apartzine Bielorusiei sau populatziei ei privitor la Bielorusia sau la populatzia ei. Din rus. belorus.

BIELORÚS2 A bielorushi se s. m. shi f. Persoana care locuieshte sau care este originara din Bielorusia. Pronuntzat: bie.

BIELORÚS A bielorushi se adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care apartzine R.S.S. Bieloruse sau populatziei ei privitor la R.S.S. Bielorusa sau la populatzia ei. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a R.S.S. Bieloruse. [Pr.: bie] Rus belorus.

BIELORÚS A adj. s. m. f. (locuitor) din Bielorusia (Belarus). ◊ (s. n.) unul dintre dialectele slavei orientale vorbit de bielorushi. (< rus. belorus)

BIELORÚS2 ~sa (~shi ~se) m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Bielorusiei sau este originara din Bielorusia. [Sil. bielo] /<rus. belorus

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!belarús / bielorús (bie) adj. m. s. m. pl. belarúshi / bielorúshi; adj. f. s. f. belarúsa / bielorúsa

bielorús v. belarús

bielorús s. m. adj. m. (sil. bie) pl. bielorúshi; f. sg. bielorúsa g.d. art. bielorúsei pl. bielorúse

bielorus (3 sil.)

Intrare: belarus / bielorus (s.m.)
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belarus
  • belarusul
  • belarusu‑
plural
  • belarushi
  • belarushii
genitiv-dativ singular
  • belarus
  • belarusului
plural
  • belarushi
  • belarushilor
vocativ singular
  • belarusule
  • belaruse
plural
  • belarushilor
  • silabatzie: bie-lo-rus info
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bielorus
  • bielorusul
  • bielorusu‑
plural
  • bielorushi
  • bielorushii
genitiv-dativ singular
  • bielorus
  • bielorusului
plural
  • bielorushi
  • bielorushilor
vocativ singular
  • bielorusule
  • bieloruse
plural
  • bielorushilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

belarus, belarushi / bielorus, bielorushisubstantiv masculin
belarusa, belaruse / bielorusa, bielorusesubstantiv feminin

  • 1. Persoana care face parte din populatzia Republicii Belarus sau este originara de acolo. DEX '09
  • comentariu Aceste surse prezinta definitzii asemanatoare dar fac referire la denumirea veche a statului: Bielorusia. DEX '98 DLRLC DLRM MDN '00 NODEX
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.