5 definiții pentru beică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
béică sf vz bicaș
BÉICĂ, (1) beici, s. f. 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). 2. (Reg.) Cuarț. – (2) Comp. magh. béka-só.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
béĭcă V. bicaș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÉICĂ s. v. cuarț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
beică s. v. CUARȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: beică
beică substantiv feminin
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
beică, beicisubstantiv feminin
- 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). DLRM
- 2. Cuarț. DLRMsinonime: cuarț
etimologie:
- (2.) béka-só DLRM