5 definiții pentru bechiu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÉCHIU s. n. (Reg., în expr.) A nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nici) bechiu = a nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic, niciun cuvânt, nicio boabă. – Et. nec.

béchiu si [At: ALECSANDRI, T. 1773 / E: nct] (Mol; îe) A nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nici) ~ A nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic.

BÉCHIU subst. (Reg., în expr.) A nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nici) bechiu = a nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic, nici un cuvânt, nici o boabă. – Et. nec.

bechiu adv. nimic: n’am înțeles nici bechiu AL. [Ung. BÉTY, litera b].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

béchiu (reg., în expr.) s. n.

Intrare: bechiu
locuțiune, expresie, compus (I5)
Surse flexiune: DOR
  • bechiu
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bechiusubstantiv neutru invariabil

  • chat_bubble regional A nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nici) bechiu = a nu ști (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic, niciun cuvânt, nicio boabă. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.