BATZ betze s. n. 1. Bucata de lemn lunga shi subtzire. ◊ Expr. A pune (cuiva) betze in roate = a face (cuiva) dificultatzi pentru a zadarnici o actziune un plan. (Reg.) A da (k cainele) prin batz = a fi extrem de insistent de obraznic. A ramane cu traistan batz = a saraci. Ashi lua traistan batz = a porni la drum a pleca. ♦ (Adverbial) Drept tzeapan rigid. Sta batz. 2. Fig. Lovitura data cu batzul (1). 3. Piesa in forma de vergea care intra in alcatuirea diferitelor unelte mashini etc. Batzul itzelor. Et. nec.

batz [At: N. COSTIN ap. LET. II 87 / Pl: betze shi (inv) ~uri / E: nct] 1 sn Bucata de lemn lunga shi subtzire (taiata dintro ramura dreapta de copac) cu diverse intrebuintzari. 2 sn (Pfm; ie) A pune (cuiva) betze in roate A face (cuiva) dificultatzi spre a zadarnici o actziune un plan. 3 sn (Reg; pop; ie) A da (k cainele) prin ~ A fi foarte insistent. 4 sn (Reg; iae) A fi foarte obraznic. 5 sn (Reg; ie) A ramane cu traistan ~ A saraci. 6 sn (Pop; ie) Ashi lua traistan ~ A porni la drum. 7 a (Reg; ie) A feshteli ~ul A se face de ras. 8 sn (Reg; ie) A pipai vorba cu ~ul A cauta cearta. 9 av (Pfm) Drept shi rigid. 10 sm (Ilav) Dea ~ul Pus pe cearta. 11 sn (Pex) Lovitura data cu batzul (1). 12 sn (Pan) Axul umbrelei. 13 sn Vergea la vatalele razboiului de tzesut. 14 sn Pana de rasucit a ferastraului de mana.

BATZ betze s. n. 1. Bucata de lemn lunga shi subtzire. ◊ Expr. A pune (cuiva) betze in roate = a face (cuiva) dificultatzi pentru a zadarnici o actziune un plan. (Reg.) A da (k cainele) prin batz = a fi extrem de insistent de obraznic. A ramane cu traistan batz = a saraci. Ashi lua traistan batz = a porni la drum a pleca. ♦ (Adverbial) Drept tzeapan rigid. Sta batz. 2. Fig. Lovitura cu batzul (1). 3. Piesa in forma de vergea care intra in alcatuirea diferitelor unelte mashini etc. Batzul itzelor. Et. nec.

BATZ betze s. n. 1. Bucata de lemn lunga shi subtzire taiata de obicei dintro ramura de copac shi avind diverse intrebuintzari. V. bita. SHedea ghemuit pe scara vagonului cu un batz strins subsuoara. DUMITRIU N. 6. Iata vineun sol de pace co naframin virf de batz. EMINESCU O. I 146. Ajunge un batz la un car da oale. BUDAIDELEANU TZ. 395. ◊ Expr. A pune (cuiva) betze in roate = a face (cuiva) dificultatzi a pune piedici pentru a zadarnici o actziune sau un plan. A vorbi (sau a raspunde) dea batzul = a vorbi (sau a raspunde) in raspar facind pe sfatosul. Numai cantonierul le raspundea dea batzul facindui sa rida mereu. POPA V. 105. A da (k Ciinele) prin batz = a fi din caleafara de indraznetz impertinent shi necumpatat. Iedul cel mare shi cu cel mijlociu dau prin batz de obraznici ce erau. CREANGA P. 19. Ashi lua traista in batz = a porni la drum. Moshneagul... ishi ia traista in batz shi face cum ia zis baba. CREANGA P. 74. A ramine cu traistan batz = a saraci a ajunge la sapa de lemn. ◊ (In comparatzii shi metafore) Domnule! zice ea stapaninduse shi stind batz inaintea lui. EMINESCU N. 90. Purtau... frac cafeniu deschis... cravata liliachie shi guler scrobit batz. GHICA S. 259. ♦ Batz de chibrit = chibrit. Irina bijbii cu mina pe briul hornei shi dadu peste vreo doua betze de chibrituri. BUJOR S. 106. Nici (sau macar) un batz de chibrit = nimic. 2. Fig. Lovitura sau bataie cu batzul. 3. Piesa in forma de vergea care intra in alcatuirea a diferite unelte mashini etc. Batzul itzelor. Betzele tobei.

BATZ betze s. n. 1. Bucata de lemn lunga shi subtzire avand diverse intrebuintzari. ◊ Batz de chibrit = chibrit. ◊ Expr. A pune (cuiva) betze in roate = a face (cuiva) dificultatzi pentru a zadarnici o actziune un plan. A da (k cainele) prin batz = a fi extrem de indraznetz de obraznic. A ramane cu traistan batz = a saraci. Ashi lua traistan batz = a porni la drum. ♦ (Adverbial) Drept tzeapan. Sta batz in fatza lui. 2. Fig. Lovitura sau bataie cu batzul (1). 3. Piesa in forma de vergea care intra in alcatuirea diferitelor unelte mashini etc. Batzul itzelor.

BATZ bétze n. 1) Bucata de lemn lunga shi subtzire (cu diferite intrebuintzari). * A pune (cuiva) betze in roate a crea greutatzi pentru a zadarnici realizarea unor planuri; a pune piedici. A ramane cu traista in ~ a ajunge pe drumuri; a se ruina; a fi falit. 2) Lovitura data cu asemenea bucata de lemn. /Orig. nec.

batz n. baston; a pune cuiva betze in roata ai pune piedici. [Singular abstras din betze: primitiv *bat (cf. bata)].

batz n. pl. betze (cp. cu bita shi cu ung. bot batz daca nu maĭ degraba cu lat. vitium care daca s’ar fi pastrat ar fi dat batz. P. intz. cp. cu flagel). Baston bucata de lemn cam k un baston saŭ k o vargutza saŭ shi maĭ mica: un batz de chibrit. Lovitura de batz: a trage cuĭva un batz.

batz s. n. pl. bétze

batz s. n. pl. bétze

BATZ s. adv. 1. s. nuia varga (reg.) beldie (Transilv. Bucov. shi Mold.) shteap. (La atins cu ~ul.) 2. s. coada nuia prajina varga (reg.) beldie palitza prashtina ruda sticiu. (~ul unditzei.) 3. adv. v. tzeapan.

BATZ s. v. speteaza.

BATZ s. adv. 1. s. nuia varga (reg.) beldie (Transilv. Bucov. shi Mold.) shteap. (La atins cu ~.) 2. s. coada nuia prajina varga (reg.) beldie palitza prashtina ruda sticiu. (~ unditzei.) 3. adv. batzos drept rigid tzeapan. (Sta ~.)

batz s. v. SPETEAZA.

batz (bétze) s. n. Bucata de lemn nuia. Probabil din sl. bičĭ „flagellum” cf. dubletul bici. Fonetismul nu este clar dar dificultatzile care le prezinta nu sint de netrecut. Pledeaza in favoarea acestei ipoteze identitatea sensurilor shi absentza acestor cuvinte in dialecte. In schimb celelate explicatzii date pina acum nu par convingatoare. Miklosich Slaw. Elem. 16 urmat de Cihac se refera la sl. bŭtŭ „sceptrum” (› rom. bita) de unde provine shi mag. bot; insa ipoteza sa lasa neexplicata transformarea lui t in tz. DAR pune in legatura cuvintul batz cu bita k mai sus shi cu mag. pa(l)k; pentru dificultatzile prezentate de aceasta analogie cf. Skok 62. Exista shi unii care cauta explicatzia in lat. Dupa Pascu Lat. 256 din lat. *vĭttum shi acesta de la vitta; totushi ramine nelamurita alterarea consoanei finale. Scriban se gindeshte la vitium ceea ce este imposibil din punct de vedere semantic. Lausberg Mundarten 186 propune lat. vectis de unde shi calabr. basil. bett „baston”; dar fonetismul ridica mari dificultatzi. Der. batzos adj. (fibros; drept tzeapan; ingimfat plin de sine); betzigash betzishor s. n. *dim. al lui batz).

batz in expresii k a fi batz a se tzine batz (Udrescu s.v. batz) nu avem substantivul batz ci o „deraiere” pentru bine (vezi articolul meu citat aici mai sus p. 12 shi reprodus in Scrieri de iei shi de azi p. 161 shi urm.).

BATZ. Subst. Batz betzishor (dim.) betzigash; bita bota (reg.) palca (reg.) palitza (reg.) baston bastonash (dim ) cirja toiag toiegel (dim.) ciomag ciomagel (dim.) dirjala (reg.) ceatlau (reg.) moaca (pop.) macau (reg.) bold stramurare (inv. shi pop.) stramuraritza (inv. shi pop.); maciuca maciucutza (dim.) bizdoaca (reg.) toroipan (reg. shi fam.) toropala (reg.) baltag baltagel (dim.) ghioaga buzdugan stilpan (rar) topuz. Alpenshtoc. Retevei scurtatura verdete (reg.). Varga vargutza (dim.) vargulitza vergea vergelutza (dim.) vergelusha vergel nuia nuielusha (dim.) nuielutza fuscel joarda jordie jorditza (dim.). Batator mitca (reg.) brighidau (reg.) imblaciu; prajina; facaletz melesteu (reg.) mestecau (reg.). Vb. A da (a bate a arde) cu batzul a imboldi a ciomagi (fam.) a imblati (fig.) a toroipani (reg.) a buzdugani (rar). V. arma bataie.

batz betze s.n. Nuia vergea. Et. nec. (DEX MDA).

de batz v. fecioreasca (1).

ARGUMENTUM BACULINUM (lat.) argumentul batzului Dreptul roman admitea pentru dovedirea proprietatzii atingerea cu batzul a unui lucru. Ironic indica utilizarea fortzei drept argument suprem.

batz batze s. n. 1. toc; stilou. 2. condamnare penala. 3. (adol.) o mie de lei. 3. semnatura.

a avea un batz in cur expr. (vulg.) a avea mersul tzeapan

a da prin batz expr. (pop.) a fi foarte obraznic.

a pune betze in roate (cuiva) expr. a(i) face (cuiva) greutatzi; a sabota planurile cuiva.

a ramane cu traistan batz / cu fundul gol expr. a saraci a scapata.

a se lua in betze / in coarne (cu cineva) expr. a se certa foarte tare

a sta batz expr. a fi tzeapan.

ai intra betzele in cur / in fund expr. (vulg. d. femei) a fi foarte slaba a avea picioare subtziri.

ashi lua traistan batz expr. a pleca a porni la drum.

la o aruncatura / azvarlitura de batz / piatra (de ceva) expr. aproape nu departe (de ceva).

rahat in ploaie / pe batz expr. 1. lucru de calitate inferioara. 2. persoana insignifianta.