BARLÓG barloguri s. n. Vizuina de urs; p. gener. vizuina a oricaror animale salbatice. ♦ Fig. Culcush; locuintza. Din sl. brŭlogŭ.

barlóg sn [At: DOSOFTEI ap. GCR I 247/15 / V: ~oc ~oaga sf / E: vsl брулогу cf srb brlog) Pl: ~ocige uri] 1 Vizuina de urs. 2 (Pgn) Vizuina a unor animale salbatice. 3 (Fig) Culcush. 4 (Fig; fam) Locuintza. 5 Ascunzatoare de raufacatori. 6 (If oaga) Gaura de shoarece. 7 (Reg) Deschizatura a podului de la grajd pe unde se scoate nutretzul vitelor.

BARLÓG barloguri s. n. Vizuina de urs; p. gener. Vizuina a altor animale salbatice. ♦ Fig. Culcush; locuintza. Din sl. brŭlogŭ.

BARLÓG barloguri s. n. Adapost in care se retrage ursul; p. ext. loc de adapost sau de culcush al altor animale salbatice. ♦ Fig. Culcush; locuintza. Slav (v. sl. brŭlogŭ).

BARLÓG ~uri n. 1) Adapost sapat in pamant de unele animale (urs bursuc etc.); vizuina. 2) fig. Locuintza mizerabila (ferita de ochii lumii). /<sl. brulogu

barlog n. Mold. adapostul fiarelor salbatice (in special al ursului): intra prin barloage shi prinde urshii vii AL. [Slav. BRŬLOGŬ].

barloága sf vz barlog

barlóc sn vz barlog

BARLOÁGA^[1] s. f. v. birlog.

BIRLOÁGA s. f. v. birlog.

BIRLÓC s. n. v. birlog.

BIRLÓG birloguri s. n. 1. Loc de adapost sau de culcush al animalelor salbatice (in special al ursului); vizuina. In birlogul de odinioara al ursului fumul incepu sa se ridice de pe coshul locuintzei omeneshti. GALACTION O. I. 254. Un al treilea urs a luat pre un vinator subsuoara shi la dus in birlogul sau. NEGRUZZI S. I 319. ◊ Expr. Parca trait in birlogul ursului se zice despre un om lipsit de bunacreshtere. ◊ Culcushul porcului sau al ciinelui; cocina cotetz. 2. Fig. (Depreciativ) Camin casa. Se gindeau oamenii... numai k lea ramas la birlog nevasta shi copiii. ZAMFIRESCU R. 237. ◊ Loc ashternut pentru dormit; culcush. Ce gindeshte oare atita dom’ sublocotenent? se intrebau oamenii...inainte de a adormi in birlogurile de paie. CAMILAR N. I 32. Inserarea se intinse asupra cantonamentului intro furnicare a trupei care ishi alcatuia birlogurile. SADOVEANU M. C. 101. Pl. shi: birloage. Variante: birloága (RETEGANUL P. IV 11) s. f. birlóc (ALECSANDRI T. 113) s. n.

birlóg n. pl. oage (vsl. bĭrlogŭ brŭlogŭ ascunzatoare [sirb. brlog cocina vizuina gunoĭ; rus. berlòga birlog] de unde shi ung. barlang peshtera [Bern. 1 120]. Cp. shi cu turluc). Vechĭ. Ingraditura staul. Azĭ. Vizuina de urs. Fig. Iron. Casutza culcush: ĭaca shi birlogu meŭ! Olt. Loc dosit la munte unde ciobaniĭ cind se lasa toamna cu turmele la shes ishi ingroapa uneltele shi le dezgroapa cind revin primavara (BSG 1932 160). V. crov.

barlóg s. n. pl. barlóguri

barlóg s. n. pl. barlóguri

BARLÓG s. v. adapost ashezare casa camin domiciliu locuintza salash.

BARLÓG s. v. vizuina.

BIRLOG s. cuib culcush salash vizuina (reg.) cobirlau covru mishina vizunie (prin Ban.) cirtog (prin Transilv.) scorciob (prin Ban.) viezurime viezurina. (~ unui animal salbatic.)

birlog s. v. ADAPOST. ASHEZARE. CASA. CAMIN. DOMICILIU. LOCUINTZA. SALASH.

birlóg (birloáge) s. n. Vizuina. Var. birloc birloaga. Megl. barlog. Sl. brŭlogŭ (Miklosich Slaw. Elem. 15); cf. sb. brlog rut. berlog pol. barłog rus. berloga. Din sl. a intrat shi in alb. borlok mag. barlang ngr. μπριλόγο (G. Meyer Neugr. St. II 44).

barlog barloguri s. m. 1. gazda de hotzi. 2. locuintza unei gazde de hotzi.