BARI „greutate presiune”. ◊ gr. barys „greu profund” > fr. bary engl. id. germ. id. it. bari > rom. bari. □ ~centru (v. centru) s. n. 1. Punctul de intilnire a medianelor unui triunghi. 2. Centru de greutate; ~fonie (v. fonie₁) s. f. bariglosie*; ~giroscop (v. giro v. scop) s. n. instrument giroscopic pentru punerea in evidentza a rotatziei pamintului; ~glosie (v. glosie) s. f. dificultate in pronuntzarea cuvintelor; sin. barifonie barilalie; ~lalie (v. lalie) s. f. bariglosie*; ~metrie (v. metrie₁) s. f. determinare aproximativa a greutatzii animalelor vii pe baza de masuratori; ~metru (v. metru₁) s. n. instrument pentru masurarea intensitatzii zgomotelor; ~morfoza (v. morfoza) s. f. influentza morfogenetica a fortzei de gravitatzie asupra organelor vegetale; sin. geomorfoza; ~sfera (v. sfera) s. f. partea centrala a globului pamintesc formata din elemente cu densitate mare; sin. centrosfera; ~teriu (v. teriu) s. m. mamifer fosil din eocenul superior cu corpul greu shi cu incisivii inferiori transformatzi in defense.