BAPTISTÉRIU baptisterii s. n. Capela pe langa o biserica catolica pentru oficierea botezurilor; bazin folosit la botezul prin scufundare. Din lat. baptisterium.

baptistériu sn [At: SHINCAI HR. III 116/19 / Pl: ~i / E: lat baptisterium] 1 Vas in care se boteaza copiii in cultul catolic Si: cristelnitza. 2 Mic edificiu construit langa o biserica de rit catolic pentru oficierea botezului. 34 (Capela sau) spatziu in interiorul unei biserici catolice in care se afla baptisteriul (1).

baptistériu s.n. I (bis.) 1 Edificiu special construit linga o biserica catolica destinat oficierii botezului. 2 Spatziu capela in interiorul unei biserici catolice unde se oficiaza botezul. 3 (in trecut la catolici) Vas din piatra marmura etc. amplasat in biserica in care se botezau copiii. II (ist.) Bazin de inot in termele antice. • pl. i. shi baptistér s.n. /<lat. baptisterium; cf. shi fr. baptistère it. battistero.

BAPTISTÉRIU baptisterii s. n. Mic edificiu construit langa o biserica catolica pentru oficierea botezurilor. ♦ Spatziu capela in interiorul unei biserici catolice destinate oficierii botezului. Din lat. baptisterium.

BAPTISTÉRIU s.n. 1. Bazin de inot in termele antice. 2 Capela sau biserica in care se fac botezuri; bazin folosit la botezul prin scufundare. [Pron. riu. / < lat. baptisterium cf. fr. baptistère it. battistero].

BAPTISTÉRIU s. n. 1. bazin de inot in termele antice. 2. capela pentru botez in bisericile catolice; bazin la botezul prin scufundare. (< lat. baptisterium fr. baptistère)

BAPTISTÉRIU ~i n. Capela anexa a unei catedrale catolice unde se fac botezurile. [Sil. teriu] /<lat. baptisterium

*baptistériŭ n. (vgr. baptistérion). La catolicĭ mic edificiŭ linga biserica in care se boteaza. La ortodocshĭ cristelnitza.

baptister n. edificiu unde se facea botezul: maiestosul baptister al catedralei.

baptistériu [riu pron. rĭu] s. n. art. baptistériul; pl. baptistérii art. baptistériile (rii)

baptistériu s. n. [riu pron. riu] art. baptistériul; pl. baptistérii art. baptistériile (sil. rii)

baptisteriu rii.

BAPTISTÉRIU s. v. cristelnitza.

baptisteriu s. v. CRISTELNITZA.

baptistériu baptisterii s. n. (Mai ales in Bis. romanocatolica) Vas in care se boteaza copiii la biserica; cristelnitza colimvitra; p. ext. capela in care se afla cristelnitza alcatuind adesea o cladire mica alipita de biserica. Din lat. baptisterium.