4 definiții pentru bănuicios
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bănuicios, ~oasă a [At: DA / P: ~nu-i~ / Pl: ~oși, ~oase / E: bănui + -(i)cios] 1-2 (Rar) Bănuitor (27-28). 3 Suspect.
bănuicios a. aplecat a bănui, supus la bănuieli.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BĂNUICIÓS adj. v. bănuitor, neîncrezător, suspicios, temător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bănuicios adj. v. BĂNUITOR. NEÎNCREZĂTOR. SUSPICIOS, TEMĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bănuicios
bănuicios adjectiv
| adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)