3 definiții pentru banderiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bandériu sn [At: ȘINCAI, HR. II, 129/30 / P: ~de-riu și -de-ri-u / Pl: ~ii, -ri / E: lm banderium] (Îrg) Bandieră (1).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BANDÉRIU s. v. drapel, steag, stindard.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
banderiu s. v. DRAPEL. STEAG. STINDARD.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: banderiu
banderiu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)