5 definiții pentru baluba

Ortografice DOOM

balúba s. m.

BALÚBA s.m. invar.

balúba s. m. invar.

Jargon

BALÚBA s. m. Populație bantu (5,8 mil.) din sudul Republicii Democrate Congo. (și luba) [Brockhaus – Die Enzyklopädie, 24 vol., ed. 20. Leipzig, Mannheim F.A. Brockhaus 1996-99]

Enciclopedice

BALUBA ({i}) s. m. invar. Populație negridă din grupul de limbi bantu; trăiește în regiunile din bazinul fl. Zair.

Intrare: baluba
substantiv masculin (M94)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baluba
  • balubaul
  • balubau‑
plural
genitiv-dativ singular
  • baluba
  • balubaului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)