BALÍSTICA s. f. Ramura a mecanicii teoretice care studiaza legile mishcarii unui corp greu aruncat sub un anumit unghi fatza de orizont. ♦ SHtiintza care studiaza mishcarea proiectilului in interiorul tzevii (balistica interioara) shi pe traiectoria exterioara de la gura tzevii pina la tzinta sau pina la explodarea proiectilului (balistica exterioara).

BALÍSTICA s. f. Ramura a mecanicii teoretice care studiaza legile mishcarii unui corp greu aruncat sub un anumit unghi fatza de orizont. ♦ SHtiintza care studiaza mishcarea proiectilului in interiorul tzevii shi pe curba balistica. Fr. balistique (it. balistica).

BALÍSTICA s.f. (Fiz.) Disciplina care se ocupa cu studiul mishcarii corpurilor grele (proiectile rachete) pe traiectorie. [< fr. balistique].

BALÍSTICA f. Ramura a mecanicii teoretice care se ocupa cu studiul mishcarii corpurilor grele (proiectile rachete satelitzi etc.) lansate in spatziu. ~ interioara. [G.D. balisticii] /<fr. balistique it. balistica

balistica f. arta de a calcula aruncarea bombelor a projectilelor.

BALÍSTIC A balistici ce adj. s. f. 1. Adj. Privitor la balistica (2). ◊ Curba balistica = traiectorie de proiectil. Pendul balistic = pendul de masurare a vitezei proiectilelor. 2. S. f. Ramura a mecanicii teoretice care se ocupa cu studiul mishcarii corpurilor grele (proiectile rachete satelitzi) in unghiuri gravitatzionale shi in vid. Din fr. balistique it. balistica.

balistic a s.f. adj. I s.f. (mec.) Ramura a mecanicii teoretice care se ocupa cu studiul mishcarii libere a corpurilor grele aruncate in spatziu pe o directzie diferita de verticala sau de orizontala. II adj. 1 (mec.) Care apartzine balisticii care se refera la mishcarea proiectilelor in spatziu. ◇ Pendul balistic = pendul (masiv) folosit pentru determinarea vitezei proiectilelor. Curba balistica = traiectorie a unui proiectil din momentul lansarii pina la atingerea obiectivului. 2 (bot.; despre semintze fructe) Care este diseminat prin expulzare. • pl. ci ce. /<fr. balistique it. balistica balistico.

BALÍSTIC A balistici ce adj. s. f. 1. Adj. Privitor la mishcarea proiectilelor in spatziu. ◊ Curba balistica = traiectorie de proiectil. Pendul balistic = pendul de masurare a vitezei proiectilelor. 2. S. f. Ramura a mecanicii teoretice care studiaza legile mishcarii unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi fatza de orizont. Din fr. balistique it. balistica.

balística s. f. g.d. art. balísticii

balística s. f. g.d. art. balísticii

balistica gen. balisticii