opțiuni
  • info

12 definiții pentru bairactar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bairactar sm [At: (a. 1776) URICARIUL, XIX, 387 / V: ~iu, baictar, baer~ / P: ba-i~ / Pl: ~i / E: tc bairâk – dâr] (Înv) Bărbat care purta bairacul (1).

bairactár s.m. (înv.) Bărbat care purta bairacul. • sil. ba-i-. pl. -i. și baiaractár s.m., bairactáriu, baeractár s.n. /<tc. bairâk-dâr.

baĭractár m. (turc. pers. baĭrakdor și -tar. Cp. cu buhurdar, haznatar, silictar). Vechĭ. Azĭ. Iron. Stegar. – Și baraictar și baraĭactar.

baeractar sn[1] vz bairactar

  1. Probabil gen greșit, ar trebui să fie masculin. — gall

baictar sm vz baraictar

bairactariu sn[1] vz bairactar

  1. Probabil gen greșit, ar trebui să fie masculin. — gall

baraictar[1] sm vz bairactar

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

iuruc-bairactar sm [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 317/7 / Pl: ~i / E: tc yürük-bairakdar] (Tcî) Persoană care purta iuruc-bairacul.

bairactáriu s.n. v. bairactar.

baraictár V. băĭractar.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BAIRACTÁR s. v. portdrapel, stegar.

bairactar s. v. PORTDRAPEL. STEGAR.

Intrare: bairactar
  • silabație: ba-i- info
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bairactar
  • bairactarul
  • bairactaru‑
plural
  • bairactari
  • bairactarii
genitiv-dativ singular
  • bairactar
  • bairactarului
plural
  • bairactari
  • bairactarilor
vocativ singular
  • bairactarule
  • bairactare
plural
  • bairactarilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bairactariu
  • bairactariul
  • bairactariu‑
plural
  • bairactarii
  • bairactariii
genitiv-dativ singular
  • bairactariu
  • bairactariului
plural
  • bairactarii
  • bairactariilor
vocativ singular
  • bairactariule
plural
  • bairactariilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baraictar
  • baraictarul
plural
  • baraictari
  • baraictarii
genitiv-dativ singular
  • baraictar
  • baraictarului
plural
  • baraictari
  • baraictarilor
vocativ singular
  • baraictarule
  • baraictare
plural
  • baraictarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baictar
  • baictarul
  • baictaru‑
plural
  • baictari
  • baictarii
genitiv-dativ singular
  • baictar
  • baictarului
plural
  • baictari
  • baictarilor
vocativ singular
  • baictarule
  • baictare
plural
  • baictarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baeractar
  • baeractarul
  • baeractaru‑
plural
  • baeractari
  • baeractarii
genitiv-dativ singular
  • baeractar
  • baeractarului
plural
  • baeractari
  • baeractarilor
vocativ singular
  • baeractarule
  • baeractare
plural
  • baeractarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baraiactar
  • baraiactarul
plural
  • baraiactari
  • baraiactarii
genitiv-dativ singular
  • baraiactar
  • baraiactarului
plural
  • baraiactari
  • baraiactarilor
vocativ singular
  • baraiactarule
  • baraiactare
plural
  • baraiactarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bairactar, bairactarisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.