O definiție pentru bagagiu
Argou
bagagiu, bagagii, s. m. om isteț / descurcăreț
Intrare: bagagiu
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)