opțiuni
  • info

7 definiții pentru azvârlitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârle. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri pe care lemnele purtate de apă sunt aruncate în grămadă. – Azvârli + suf. -tor.

azvârlitor, ~oare [At: POLIZU / V: asv~ / Pl: ~i, ~oare / E: azvârli + -tor] 1-18 smf, a (Persoană) care azvârle (1-8, 11-16). 19-21 a (D. animale) Care azvârle (21-23). 22 sf Parte în contrapantă a unor jilipuri pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă.

AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârle. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri, pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. – Azvârli + suf. -tor.

AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârlă. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri pentru aruncarea lemnelor într-o grămadă mare. – Din azvârli + suf. -(i)tor.

AZVÎRLITÓR, -OÁRE, azvîrlitori, -oare, adj. (Rar) Care azvîrle. ◊ (Substantivat) Aceleași pietre teșite... au fost adoptate, pentru același sfîrșit, în armata romană și lăsate pe seama ostașilor atașați pe lîngă legiuni în calitate de... azvîrlitori de pietre. ODOBESCU, S. II 145.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

azvârlitór adj. m., pl. azvârlitóri; f. sg. și pl. azvârlitoáre

azvârlitór adj. m., pl. azvârlitóri; f. sg. și pl. azvârlitoáre

Intrare: azvârlitor
azvârlitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azvârlitor
  • azvârlitorul
  • azvârlitoru‑
  • azvârlitoare
  • azvârlitoarea
plural
  • azvârlitori
  • azvârlitorii
  • azvârlitoare
  • azvârlitoarele
genitiv-dativ singular
  • azvârlitor
  • azvârlitorului
  • azvârlitoare
  • azvârlitoarei
plural
  • azvârlitori
  • azvârlitorilor
  • azvârlitoare
  • azvârlitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
azvârlitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azvârlitoare
  • azvârlitoarea
plural
  • azvârlitori
  • azvârlitorile
genitiv-dativ singular
  • azvârlitori
  • azvârlitorii
plural
  • azvârlitori
  • azvârlitorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

azvârlitor, azvârlitoareadjectiv

  • 1. Care azvârle. MDA2 DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat feminin Partea în contrapantă a unor jilipuri pe care lemnele purtate de apă sunt aruncate în grămadă. DEX '09 DEX '98 MDA2
      • format_quote Aceleași pietre teșite... au fost adoptate, pentru același sfîrșit, în armata romană și lăsate pe seama ostașilor atașați pe lîngă legiuni în calitate de... azvîrlitori de pietre. ODOBESCU, S. II 145. DLRLC
etimologie:
  • Azvârli + sufix -tor. MDA2 DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.