opțiuni

6 definiții pentru autunian

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autunian, ~ă [At: DN3 / P: au-tu-ni-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr autunien] (Glg) 1 sn Etaj inferior al permianului de facies continental, limitat la vestul Europei. 2 a Care aparține autunianului (1). 3 a Privitor la autunian (1). 4 a Caracteristic autunianului (1). 5 a De autunian (1).

AUTUNIÁN s.n. Etajul inferior al permianului de facies continental, limitat la vestul Europei. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. autunien, cf. Autun – oraș în Franța].

AUTUNIÁN, -Ă O-TU-/ adj., s. n. (din) permianul inferior de facies continental, limitat la vestul Europei. (< fr. autunien)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

autunián1 (fr.) [au pron. o] (au-tu-ni-an) adj. m., pl. autuniéni (-ni-eni); f. autuniánă, pl. autuniéne

autunián2 (fr.) [au pron. o] (au-tu-ni-an) s. n.

autunián adj. m. (sil. -ni-an) [au- pron. fr. o-], pl. autuniéni (sil. -ni-eni); f. sg. autuniánă, pl. autuniéne

Intrare: autunian
autunian adjectiv
  • silabație: -ni-an info
  • pronunție: au- pr. fr. o-
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autunian
  • autunianul
  • autunianu‑
  • autuniană
  • autuniana
plural
  • autunieni
  • autunienii
  • autuniene
  • autunienele
genitiv-dativ singular
  • autunian
  • autunianului
  • autuniene
  • autunienei
plural
  • autunieni
  • autunienilor
  • autuniene
  • autunienelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)