4 definiții pentru autodetermina
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autodetermina vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~termin / E: fr autodetermination] (D. popoare) A decide singur în problemele politice, economice, administrative, culturale, naționale.
AUTODETERMINÁ vb. I. refl. A aplica principiul de autodeterminare. [După fr. autodétermination].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE AUTODETERMINÁ mă autodetérmin intranz. A aplica principiul autodeterminării. /auto- + a (se) determina
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autodeterminá vb. (sil. a-u-) → determina
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autodetermina
verb (V2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)